De facut si de nefacut in cultura de tomate

Ziua buna, dragii mei gradinari. Desi cea mai simpla cultura de legume in opinia mea este cea de rosii, de-a lungul timpului am tot avut de invatat despre cum sa imbunatatesc lucrurile. Astfel am adunat cateva sfaturi bune de pus in practica in cateva saptamani, cand iesim in solar sau chiar in camp.

RASDURILE

frunza rosieDaca achizitionati rasadurile si nu le produceti singuri nu le cumparati pe cele care au deja flori. Nu castigati ceva timp daca la asta va ganditi, din contra. Atunci cand plantati, primul lucru pe care il va face planta este sa se inradacineze nu sa lege rod. Exista posibilitatea sa pierdeti un palier de rod.

Daca va faceti singuri rasadurile, este important la plantare, ca florile care poate au aparut sa le rupeti. Pe termen lung veti fi mai castigati.

FERTILIZARE LA PLANTARE

Din pacate pamantul de cultura in Romania este din ce in ce mai sarac. Pe de o parte din cauza folosirii in exces a pesticidelor, pe de alta parte din cauza monoculturilor. Noi, gradinarii amatori ne confruntam cu aceasta problema si avem tendinta de a fertiliza in exces. Fie ca o facem cu solutii naturale (compost, gunoi de grajd fermentat, gunoi de pasare, etc) fie ca o facem cu ingrasaminte complexe tendinta de a exagera este mare. Din pacate solutia aceasta este mai mult contraproductiva deoarece vom sfarsi prin a obtine tufe verzi, frumoase, stufoase si mai putine roade. Acelasi lucru se intampla cu toate plantele nu numai cu rosiile.

Ce fac eu? Compostul, gunoiul de grajd fermentat (acela care arata ca un pamant) il incorporez in sol cu doua saptamani inainte de plantare. Apoi folosesc o lingura de sare Epsom (sulfat de magneziu sau sare amara) pentru fiecare rasad direct in groapa de plantare, exact inainte de a aseza rasadul. Magneziul le va ajuta sa absoarba din sol alte elemente nutritive ceea ce va duce la plante sanatoase si productive. Va intrebati de unde cumparati? In principiu de la farmaciile veterinare. Acolo este mai ieftin (inteleg ca se foloseste la ingrijirea cailor) spre deosebire de cel care se gaseste la farmacii si care este destinat in mare masura consumului uman (este antiinflamator, miorelaxant, se foloseste la indepartarea acidului lactic din tesuturi, etc.). Daca planta nu are nevoie de magneziu, nu il va folosi. Nu ii face rau.

PLANTARE

rosii2NU plantati afara daca temperatura solului nu a ajuns la 10oC. Cresterea temperaturii solului depinde de cat de tare intram in primavara, adancimea masurarii temperaturii, sau cat de insorita este parcela. Suprafata solului se poate incalzi pana la 15 cm, insa pentru rosii nu este de ajuns. Ele se planteaza mai adanc. La noi in grAdinuca rosiile ajung in sol cand temperatura aerului peste noapte se mentine la 10 grade Celsius.

Cand plantati rasadurile, plantati-le adanc. Daca nu puteti, bilonati (adica ridicati pamant in jurul tulpinii). Cu cat este plantata mai adanc, rosia va dezvolta o radacina puternica si va fi mai productiva.

Feriti plantele de coropisnite. Rosia este planta lor favorita la noi in solar. Puteti sa le feriti fie cu granule de la fitofarmacie, fie imbracandu-le intr-un invelis din plastic asezat in jurul tulpinii, care intra 7-10 cm in pamant si iese 3-5 cm afara. Luati in considerare ca tulpina se va ingrosa pana la 2 cm in diametru si nu vreti sa fie sugrumata de plastic. Vad potrivita pentru asta o parte dintr-o sticla de plastic careia i s-a taiat fundul si varful.

Odata cu plantarea, daca urmeaza sa sustineti plantele cu araci este bine sa ii instalati chiar de la inceput. Mai tarziu s-ar putea sa raniti radacinile formate.

UDARE

NU udati de sus. Mai ales daca udati cu furtunul. Asta va duce la improscarea tulpinii cu noroi, ceea ce va expune planta la boli. Cel mai bine este sa folositi o instalatie de udare in picatura. Daca totusi vreti sa udati cu furtunul ar fi bine sa mulciti. Mulcirea nu numai ca va va ajuta sa nu stropiti cu noroi, dar va pastra si umiditatea solului un timp mai indelungat.

INGRIJIRE

rupere copil rosieTrebuie sa stiti daca rosiile pe care le cultivati sunt un soi cu crestere determinata sau nedeterminata. Ce inseamna asta? Un soi cu crestere determinata va rodi pe un numar stabilit de etaje: 3,4 sau 5. Dupa care nu vor mai rodi. Pentru acest soi nu este necesara infundarea (ruperea varfului), ele se infunda singure. In cazul rosiilor cu crestere nedeterminata, daca au parte de timp frumos ele rodesc si tot rodesc pe multe paliere. Pentru ca noi traim vremuri temperate, la un moment dat trebuie infundate ca rodul deja legat sa poata sa se coaca. Altfel planta va lega noi fructe care vor ramane imature si mici.

Nu uitati de copilit dar despre asta deja am vorbit acum vreo 5 ani.

Sper sa va fie de folos informatiile. Voi ce ati mai adunat in tolba cu informatii din experienta anilor trecuti?

Toate bune si spor in toate!

 

This entry was posted in Pe pamant and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

5 Responses to De facut si de nefacut in cultura de tomate

  1. Ionel says:

    Interesante sfaturile tale, Adinuca. O singura observatie, nu e mai bine sa dam magneziu sub forma de dolomita, carbonatul dublu de calciu si magneziu natural, exista in comert ca DEL-CA-MAG, costa 1,5 lei/kg (la sac de 40 kg)?Are si calciu dar nu are ionul sulfat, care e cam poluant, nu? Eu folosesc aceasta dolomita amorfa, naturala pentru a mari pH-ul (in gradina mea e 6-6,5) spre un pH de 7-8 la pomii si arbustii care prefera solul neutru sau slab bazic (goji mai ales dar si alun, nuc, vie, migdal, mur, zmeur, chiar si la celelalte specii de pomi, in niciun caz la afin (care refuza sa traiasca la un pH peste 5,5), nici la aronia nero, lonicera, merisor, care desi suporta pina la 6,5-7 prefera tot 4,5-5,5 ca afinul).

  2. Ionel says:

    Inca o problema, nu ti-e frica sa consumi rosiile asa stropite? Cum de rezista ale mele (cu exceptia verilor foarte ploioase cum a fost in 2014) doar cu 2-3 tratamente cu Champ (hidroxid de cupru, nepericulos, admis si de agricultura ecologica) si cu schimbarea locului in fiecare an?
    Este adevarat, prof. dr.ing. Horia Ghibu, a carui emisiune pe Look Plus Tv o urmaresc regulat recomanda si dumnealui la rosii o multime de tratamente cu coctailuri de fungicide (si chiar insecticide). Dar eu prefer sa risc, macar rosiile ce la consum vara si bulionul sa fie ecologice, cele de iarna le cumpar de la supermarket si inchid ochii cand la mananc.
    Dar in solar nu cred ca e posibil sa cultivi rosii fara tratamentele astea.

  3. Adinuca says:

    Draga Ionel, da poti da dolomita daca nu ai pH mare. La mine este napraznic de bazic asa ca nu il pot folosi. Solul la noi este calcaros pana in maduva oaselor asa ca dolomita nu este o solutie pentru noi. Ca sa putem tine afin trebuie sa turnam otet in pamant si tot nu e suficient. Am incercat cu rumegus insa acidifiaza prea incet, ace de pin… si mai incet. In alta ordine de idei, despre ce stropiri vorbesti? Daca te referi la cele din articolul cu copilirea vei vedea ca sunt substante certificate EcoCERT (admise in agricultura ecologica) In esenta ele sunt obtinute din dejectii animale prelucrate, si uleiuri esentiale (cum este cel de craite sau de busuioc).

  4. stamate vasilica says:

    Plantez rosii de ceva ani si cred ca in fiecare an am facut greseli si am invatat cate ceva. Anul acesta sunt mai frumoase ca niciodata! Frumos la rosii inseamna sanatos. Am facut eu rasadurile, din seminte cumparate: Ghittia, Elisabeta, Inima de bou si Chery, in casa. Nu le-am plantat mai devreme de 1 aprilie cum faceam, am ingrasat pamantul din solar cu compostul facut de mine, vechi de 2 ani. S-a cunoscut – textura solului de altfel ff argilos a devenit mai usor, mai afanat si nu mai am grija asfixierii radacinilor. Ud plantele cu apa de ploaie captata in 3 butoaie si le bucur cu ea. Altfel, cu apa din put incalzita si ea, Se cunoaste, plantele sunt vesele!?. La ora asta au 3-4 etaje de flori iar cele de jos au fructe cat niste cartofi medii. Le copilesc dar nu asa scurt ca sa nu ranesc planta mama. Sunt cu ochii pe ele, sa le indeplinesc dorintele si sa ma bucur de ele.

  5. Dan says:

    @Adinuca: pentru afini recomand pamantul mulcit din padurile de PIN in mod special! La recomandarea unor producatori de afini de cultura ecologica, americani, eu am experimentat anul acesta transplantarea afinilor din gradina in ghivece de circa 40L , in care am pus exclusiv pamant din padure de pin, amestecat cu o mica cantitate de gunoi de grajd putred, iar la final am adugat in strat de circa 2-3 cm la fiecare planta scoarta de pin si ace de pin maruntite. In circa 2 luni plantele de afin pipernicite care s-au chinuit practic vreo 3 ani in gradina cu diverse tratamente cu rumegus, turba, etc, au devenit puternice, au minat lastari noi din radacina(jorzi de pana la 1-1,2 metri) , frunzele au devenit verzi si mari, si mai mult decat atat au inflorit si au produs fructe. 🙂 Prima recolta de afin din gradina la ghivece. Ce recomand in plus este sa amplasati ghivecele intr-un loc insorit , si ideal ar fi sa ingropati pe jumatate ghivecele in pamant ca sa le pastrati temperatura constanta si racoroasa la radacina, si umezeala din pamant(daca ghivecele se incing de la soare, planta sufera la radacina, mai ales daca ghivecele sunt din PVC) .SAU pot fi acoperite ghivecele fie mascandu-le in fata cu alte ghivece cu plante, sau cu orice altceva care impiedica soarele sa incalzeasca excesiv ghivecele. Apoi o alta conditie este sa pastrati solul umed, asta insemnand udat regulat si recomandat cu apa de ploaie- Afinii iubesc apa de ploaie, care de regula e mai acida. Si nu uitati: mulci, din coaja , ace sau rumegus de pin la suprafata ghiveciului- asta tine umezeala si racoare specifica padurilor din mediul natural unde cresc. Odata cu venirea toamnei, ghivecele vor fi mutate undeva intr-o zona protejata de vant, in special,; afinii rezista la temperaturi scazute de pana la -25-30 grade, insa in ghivece risca sa le inghete radacinile si de aceea recomand mutarea ghivecelor undeva sub o streasina, intr-un garaj, si invelite cu saci de hartie, sau paie, sau coceni de porum, in general orice care le fereste inghetarea exagerata. Udarea in timpul iernii se face rar, cam o data pe luna si nu in mod exagerat, de regula cand temeperatura de afara permite- adica este peste limita inghetului peste 4-5 grade, cu apa de ploaie, statuta sau chiar puteti pune zapada . Primavar cand pericolul ingheturilor a trecut, ghivecele pot fi mutate in gradina, sau in orice alte louri unde beneficiaza de cel putin 12 de ore de soare pe zi. Succes! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *