Cum spun de multi ani, pamantul de la noi din curte nu este cel mai fertil cu putinta. Din contra. Avem teren langa un parau, asa ca pamantul gradinii noastre este mai degraba argilos. Si n-ar fi bai ca multe culturi merg bine in pamant argilos (broccoli, varza, conopida, fasolea, mazarea, cartofii -daca pamantul este uscat- si or mai fi si altele). Dar ce sa faci cand mie imi plac rosiile si vinetele, si ardeii si castravetii?
In plus solul acesta argilos mai are si alte inconveniente: se usuca si se incalzeste greu, greu primavara.
In mod particular in zona noastra mai avem o problema – un pardalnic de baraj in amonte – unde atunci cand ploua se prefera deversarea apelor peste terenuri. De cand avem noi casa acolo, de 11 ani, s-a intamplat de doua ori. Anul trecut, a fost rau. Curgea apa prin curte, ca un fluviu, singura diferenta fiind adancimea de doar de 20 cm. Acesta intamplare a facut sa cultivam mult mai tarziu, dupa retragerea apelor, rosiile, ardeii, vinetele insamantate la sfarsitul lui februarie. Stresul a fost mare pentru ele ca erau prea mari. Desigur ca am pierdut ceapa, mazarea si radacinoasele, care erau deja in pamant la momentul acela. Ei bine, am transplantat rasadurile si dupa doua saptamani a plouat. Rau. Vreo 2 zile. Fireste argila, deja imbibata, nu a mai lasat apa sa se retraga asa ca a baltit printre plantute vreo 3 saptamani.
Dupa retragerea apelor si repunerea pe linia de plutire a rosiilor si ardeilor (vinetele si castravetii au fost ceva mai sensibile si au pierdut lupta) a plouat din nou… Cert este ca prima recolta de rosii s-a produs undeva la mijlocul lunii august. Cand ma saturasem deja de rosii cumparate.
Prin iulie deja luasem decizia straturilor inaltate. Bine, cochetam cu ea de mult insa inca mi se parea o varianta scumpa si nu-i vedeam rostul. Dupa primavara lui 2016, nu vad rostul gradinaritului la noi in curte fara acestea. Inca mai cred ca este o varianta scumpa, probabil ca la noi in gradina se va intampla treptat si voi avea doar cateva straturi la inceput din cele 12 pe care mi le doresc. Astfel in loc sa modific structura intregului teren prin amendamente costisitoare pe care ar trebui sa le refac in fiecare an pana cand voi obtine un pamant fertil, sau sa inalt tot terenul cu vreo 20 cm, sau sa fac un drenaj, mai bine pun de la inceput solul dorit in straturi inaltate adaugand in fiecare an compost doar in cutii.
Zis si facut. Am scos o foaie de hartie, am deschis laptop-ul si am inceput sa ma informez. Prima oara am inteles ca este foarte simplu sa cultivi in patratele de 30×30 cm. Asa fac americanii. Cred ca si britanicii. Intr-un astfel de patrat poti creste o rosie sau un castravete sau 2 teline sau 4 cuiburi de mazare sau 9 cepe sau 16 ridichi. In acest sens este usor ca dimensiunile cutiilor sa se divida cu 30 cm. Dupa calcule indelungi am decis ca fiecare “cutie” sa aiba 1,2x3m. Latimea am stabilit-o doar atat, pentru a ne fi usor sa ingrijim straturile de pe ambele parti. Voi obtine 40 de patratele in fiecare strat inaltat. La inceput desenasem pe hartie 16 si cand am inceput sa calculez cheresteaua, pamantul, spatiul… mi-am revenit si am inceput sa tai de pe lista. Am ramas cu 12, pe care nici pe astea probabil nu le voi avea pe toate anul acesta. C. cand a auzit de 12 s-a cam invezit la fata si mi-a spus ca sunt foarte multe si ca nu cultivam noi atat. Da, acum nu cultivam. Dar… incetul cu incetul…
Pasul urmator, dupa constructia cutiilor, va fi umplerea lor. Nici aici lucrurile nu stau chiar simplu. Prima data partea interioara a suportului se captuseste cu folie de polietilena- asta ca lemnul sa fie cat de cat protejat in partea unde nu se aeriseste. Apoi cutiile se umplu ca o tava de lasagna cu diverse materiale si anume: jos de tot se aseaza cartoane. Cat de groase. Ele vor impiedica buruienile, cel putin o perioada sa iasa la suprafata. Apoi se aseaza hartii si ziare dupa care vom aseza un strat de tocatura de crengi de copaci. Apoi urmeaza un strat de frunze, apoi unul de compost amestecat cu pamant de cultura dupa care urmeaza stratul de paie, care are rostul de a mulci cultura si de a pastra umiditatea stratului. Paiele ajung in strat dupa ce rasadim plantutele sau dupa ce plantele rasar din seminte direct.
Daca vedeti pe strada una care aduna cartoane, ca oamenii fara adapost, sa stiti ca de fapt sunt pentru straturile inaltate. Iar aceea sunt eu. Mai mult decat atat, de Craciun, i-am cerut Mosului sa-mi aduca tocatorul de crengi. Pe care, fiind cuminte tot anul, l-am primit. Nu va inchipuiti uimirea din ochii prietenilor cand le relatam mandra ce am primit. Cred ca suntem foarte putine femei in lumea asta care ne dorim asa cadou de Craciun.
Va tin la curent cu realizarile din batatura. Ca planurile sunt marete. Voi? Ce planuiti sa faceti imediat ce se topeste zapada? Toate bune si spor in toate.
norocoaso, eu a trebuit sa-mi cumpar singura tocatorul de crengi – ca si trimmerul -, mie n-a vrut mosul sa mi le aduca. 🙂 o sa te bucuri de straturile inaltate, e greut la inceput, pana le dai pe brazda, apoi munca e joaca de copii. (mi-era dor de tine)
Eu am si una si alta.Tocatorul este bun, insa la anumite crengi iti faci parul maciuca…cele de prun cu tepi, cele de par cu noduri..insa cele de mar sunt superbe, de drag sa toci 🙂 Am incercat si cu corzile de vie, merg si ele dar tot cu rabdare multa. Mi-ar fi placut sa am tulpini de floarea soarelui, alea merg foarte frumos, dar nu se cultiva la noi in zona 🙂
Starturile inaltate sunt, dupa mine, cele mai cool, le sustin, le iubesc pur si simplu!!! Abia astept sa le vad si pe ale tale pline 🙂
Am vazut in Suedia sistemul acesta de cultivare a legumelor. Este o chestie faina. Sa ne tii la curent.
Si eu tot cantaresc de vreo 2 ani ideea de a achizitiona un tocator. Tine-ne la curent cu mai multe informatii despre utilizarea lui, pe mine una ma intereseaza ce model este si cat este de fiabil. Foarte buna ideea cu straturile inaltate, in gradina mea le folosesc deja de 3 ani si ma bucur enorm ca nu mai dau cu sapa, si buruienile s-au rarit si ele. Si eu am ajuns un hoarder de cartoane, inclusiv de pizza 🙂 ca le pun la compost.
Simona poate mosul tau este de moda veche cu parfumuri, bijoux – uri, chestii de femei
Vasi nici nu l-am desfacut ca n-am avut ce sa tai sau unde sa depozitez ce tai. Vine si vremea taierii pomilor si mai am si o salcie care ma asteapta. Doar zapada sa se duca…
Va tin la curent cu evolutia.
PS Si mie mi-era dor de voi, dar cineva mi-a scurtat timpul cumva. Il prind eu si-l parui…
Munca de chinez cu cutiile astea, Adinuca, nu mai poti sa ari mecanizat, cred ca nici cu motosapa nu mai poti intra iar costurile te fac necompetitiva, dar poate nu lucrezi pentru piata, ci doar de placere, pentru familie.
Si eu am avut o inundatie de 24 de ore asta-vara, de circa 30-40 cm, dupa o ploaie de 80 mm, au scapat numai dovlecii de placinta, castravetii partial, rosiile ce depaseau nivelul apei, sfecla rosie. Mazarea si fasolea verde le recoltasem, erau în congelator. Cartofii s-au facut piure în pamânt si tocmai vara trecuta îmi venise ideea sa cultiv si cartofi mov. Stupii n-au patit nimic, stau pe suporti de 40 cm, nici pomii (14 specii), nici arbustii (cca. 20 de specii) n-au patit nimic, asa ca acum reduc suprafata cu legume si mai plantez 70 de aluni, soiuri de masa, cu alune mari. O sa ma multumesc sa-mi produc singur numai jumatate din legume iar bani sper sa mai fac în continuare cu stupii, de anul acesta sper sa vând si Goji, am 400 bucati, anul IV (le cumparasem asta-vara 800 m de furtun orb si 400 duze dar cum seceta n-a mai venit, nu le-am montat), iar peste 2-3 ani si Aronia Nero si alune.
Tot primeam pe net reclame de tocatoare de crengi, credeam ca nu le cumpara nimeni, ca nu suntem în Germania, eu dau foc la crengile din curatarea pomilor si viei. Compost bun pentru legume fac din trifoiul alb semi-pitic ce-l cosesc dintre pomi si gainatul de la cele 20 de gaini.
Succes cu legumele în cutii, Adinuca !
Parerea mea este sa nu pui ziare sau alte hartii tiparite ca sa eviti chimicale in plus. Un tocator bun este1200euro cu motor hondasi toaca crengi pana la 8cm diametru. Si eu visez la unul. Am vazut pe un site in Italia. Eu vreau sa incerc cultivatul pe baloti de paie. Cred ca stii de asta. Mi se pare interesant si as vrea sa vad cum iese.
Marc, ai dreptate noi cultivam doar pentru noi. Nu vindem nimic si in ultima vreme nici nu mai dam. Deh, ce sa faci? Lume pretentioasa – rosiile nu sunt toate la fel, unele sunt crapate, capsunile se mai storcosesc pana la clientul final, nu pot asigura o productie constanta. D-astea pe care tu le stii… Pentru noi va fi numa’ bine.
Rares, asa nici hartie alba nu punem ca e albita cu clor. Ai dreptate trebuie avut grija ce punem, insa gandeste-te ca hartia se va afla la 30 cm de radacina plantei.
super, ma bucur sa citesc ce gandesc si eu.
Dar ma poate ajuta cineva, in special cei care au tocator de crengi? care o fi cel mai bun?
si eu vreau unul…nu de la mosu’, da si second cred ca ar fi bun, sau nu?
mulumesc mult
Sa stii ca si eu sunt bântuita de-aceleasi vise, de-aia te iubesc! Sa-ti spun cum primit eu tocatorul. Acum vreo 2 ani. Am un grup de prieteni faini pe fb, nici macar nu-i cunosc pe toti. Dar ne-am hotarât sa ne luam împreuna unelte de care n-avem nevoie toata ziua, gen tocator. Cu 50 lei de caciula ne-am dotat! E mai fain decât cu Mos Craciun 🙂 spor
I am in Michigan and I grow in raised beds, because the soil is bad here in my yard. Do not make small beds, make long beds, you lose a lot of material and space. I made mine long like 20 meters and one meter wide. Make them as long as possible and as deep as possible, up to the knees and fill them the best you can. If you have chickens, you can compost their bedding and manure. I do not need to buy compost anymore.
Adinuc, bine te-ai gandit, mai ales, din cate inteleg, ca solul la tine iti cam face probleme. In cazul unui pamant greu, straturile/brazdele inaltate sunt solutia ideala. Cineva, usor sceptic mi s-a parut, isi manifesta dubiul in ceea ce privestse sapatul. Tocmai asta este si placerea unui astfel de strat:NU necesita sapare, cu care, eu personal, nu numai ca nu sunt de acord, dar de vreo 15 ani nici nu o mai practic in gradina mea. In schimb practic mulcirea. Anul acesta mi-am construit si eu 2 brazde inaltate. E drept ca mai rudimentare, dar, in timp, voi achizitiona scanuri ca lumea si voi constui cutiile dupa toate regulile tamplariei. Brazdele e bine sa fie facute din toamna, penetru ca pamantul si resturile vegetale sa se compacteze suficient, sa fie bine umezite si afanate pana in primavara. Una dintre brazde e facuta cu sapare in adancime, adica: am sapat (nu eu, fireste, ca nu mai am atata forta, din pacate) o transee de 1,2x3x0,40cm si am pus asa:un strat de cartoane, pot fi si din cele de la oua, apoi bucati de lemne mai putegaite, resturi/tocatura de crengi, tulpini, ideal, de floarea soareluia si/sau porumb, apoi am venit cu vreo15 cm de pamant, am udat bine si am coninuat cu resturi vegetale, iarba cosita, paie de la balotii folositi peste vara la cultivarea rosiilor si vinetelor (un experiment care mi-a placut), pe care iar i-am udat si compactat (cu picioarele), un strat de balegar de cal macerat, peste care, eu, am turnat dulceata veche indoita cu apa. Zaharul si fructoza din dulceata ajuta si stimuleaza formarea bacteriilor si microorganismlor care vor avea ca indatorire descompunerea in elemente nutritive a materialului organic pus la dispoazitie. A urmat stratul de pamant fertil, peste care am pus, din nou, un alt strat de paie, deja macerate. Cutiile, 120x300x30 cm. le-am mesterit din niste scanduri cam rapciugite, primite de la vecini. 2,3 ani tot ma vor tine, zic eu. Pe deasupra paielor am semanat mustar si phacelia. Cea de-a doua brazda n-am mai adancit-o, ci am afanat bine-bine cu furca, am pus un strat gros de paie, balegar de cal, dulceata, compost si pamant de cartitoi si am acoperit cu alt strat genetos de paie. Pentru a doua brazda n-am mai avut timp, deoarece s-au pornit ploile si, iti dai seama, cum ar fi fost sa sape in pamant ud…..Pentru a proteja, cat de cat, scandurile, le-am dat cu var. Sunt foarte multe de povestit, dar ma opresc aici. Iti doresc mult spor si roade bogate!! Simonel stie si ea o gramada ref. strat/brazda lasagna
Pingback: Gradinaritul in cutie | grAdinuca.ro