Luatul de la capat

Dupa ce am depasit faza depresiva a lucrurilor, dupa inundatiile ce ne-au lovit de jos in sus (in sensul in care nu a ramas apa pe pamant ci s-a ridicat panza freatica atat de sus incat apa din gradina nu se putea decat evapora), incercam sa ne recompunem si sa o luam de la capat.

Primele pe lista sunt buruienile. Inca nu-mi explic cum se face ca plantele folositoare s-au uscat si au putrezit imediat iar buruienile au crescut cat pomii. Nu exagerez, aproape deloc. Priviti:

Ei si cand am vazut noi una ca asta, am ajuns la concluzia ca masinuta noastra de taiat gazonul, cea electrica, nu ne mai este de folos. Doar daca voiam sa o omoram. Asa ca am repus pe tapet problema cumpararii unui trimer. De fapt am fi vrut o motocoasa dar ne gandeam ca este scumpa rau. Ne-ar fi oferit ceva mobilitate prin jungla care tocmai crescuse in livada. Problema este ca nu ne trebuia ceva cu fir taietor pentru ca tulpinile buruienilor concurau cu cele ale pomilor mai tineri. Si dai si cauta…

Ne-am hotarat sa nu mai luam unelte facute pe vapor, nu din cauza unui patriotism desuet. Cu toate ca mie imi plac gesturile care ma apropie de tara mea, C este mai pragmatic. Si din pragmatismul lui am desprins “as vrea sa discut cu cineva daca mi se strica unealta”. In paranteza fie spus, avem o betoniera facuta in Romania si ni se tot strica rulmentul. Adica mai exact se umpleau de zeama de ciment si nu se mai putea misca. Am sunat la firma producatoare si un domn de la tehnic a fost atat de profi si atat de mult ne-a ajutat incat pe C l-au cucerit.

Si am zis: produs romanesc sa fie… Am plecat in cautari si pana la urma am ales. Este vorba de o minune nici prea scumpa nici prea ieftina dar care are tot ce ne trebuie.

Nu stiu cati ati auzit despre Ruris. Eu ii mai cochetasem anul trecut cand cautam atomizor. Gasisem la Baumax unul de la ei dar a avut ghinionul sa fie cu 100 de lei mai scump decat NoName-ul de la Praktiker. Pe atunci nu aveam pretentii de lucruri de firma cu garantie si servicii postgarantie.

In fine ne-am oprit la minunatia asta. N-a costat foarte mult pentru ce este: 799 de lei in magazinul Avertizor, din Ploiesti. C nerabdator cum este, repede a si intrat in livada, echipat de lucru. Si s-a apucat imediat, fara sa bata coasa o jumate de zi inainte si sa o dea cu gresia la fiecare 10 minute. Treaba mergea repede si rezultatele au fost de exceptie:

Accesoriul cel mai de pret al noului membru al familiei de unelte este cutitul cu lame ce inlocuieste firul, care, la trimerul nostru de duzina, se rupea in orice buruiana mai groasa de 1 mm si opreai trimerul, trageai firul si tot asa te apuca noaptea.

Cu asta mica dar voinica am senzatia ca merge totul prea repede. Nu prea face zgomot dar face treaba ca un robot. Doar o alimentezi, o pornesti, o “imbraci” si dansezi cu ea prin livada si gata treaba. E usurica si foarte manevrabila. Ne place mult si suntem foarte multumiti de ea. Nu ne pare rau pentru bani chiar daca nu este cea mai ieftina din piata. C filozofa spunand ca “suntem prea saraci sa cumparam lucruri ieftine”. Tot repeta asta de ceva timp dar eu ma tot faceam ca nu inteleg, crezand ca e doar cheltuitor.

Voi cum mai stati cu tunsorile de iunie? Ma gandeam acum, ca avem scula asta daca nu ar fi bine sa ne gandim la gazon in livada din toamna… Ca de tuns am rezolvat-o, cred ca ma descurc chiar si eu…