Anul trecut ne-am luptat cu monilia in livada. Mi se parea atunci ca este cea mai grea boala care poate ataca pomii pentru ca stropeam foarte des si totusi nu scapam. Am mutilat pomii, taiand ramurile afectate si livada suferea .
In vara asta ne-am dat seama ca lupta nu este nici pe departe castigata in fata bolilor. Poate ca ideea mea cu agricultura si pomicultura bio nu este cea mai fericita varianta in conditiile in care in cateva saptamani toata munca de cativa ani se naruie, Nu vorbesc de investitia facuta insa te doare sufletul sa vezi cu copilasii verzi sufera si tu te uiti la ei dandu-le “ceai” in conditiile in care ei au nevoie de medicamente serioase. Bolile care ne-au lovit acum sunt ciuruirea bacteriana si focul bacterian. Ciuruirea bacteriana nu este asa periculoasa insa focul bacterian poate duce la pierderea livezii in totalitate. Ciuruirea bacteriana afecteaza indeosebi samburoasele iar focul bacterian semintoasele. Asa ca livada mea este in totalitate atacata. Nu exista pom care sa nu aiba una sau alta dintre boli. Poate visinii si ciresii sa fie ceva mai feriti sau mai bine zis ceva mai putin atacati.
Am sa spun cateva cuvinte despre fiecare in parte:
Ciuruirea bacteriana a frunzelor
Ciuruirea frunzelor a fost observata pentru prima data în Franta în anul 1853. Este foarte comuna în livezile neîngrijite si produce pagube însemnate la pomii fructiferi.
Ciuperca ataca piersicul, caisul, zarzarul, piersicul si alte specii ale genului Prunus.
Simptome. Atacul se manifesta pe frunze, fructe si lastari tineri. Pe frunze apar în lunile mai iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru în dreptul carora tesuturile se brunifica, se desprind de restul limbului si cad iar frunza capata un aspect ciuruit.
Pe fructe se observa niste formatiuni punctiforme de 1-2 mm diametru, în jurul carora se formeaza un halou rosu violaceu închis. Petele ies putin în relief ceea ce face ca fructele sa fie aspre la pipait. Fructele sunt deformate si cad înainte de maturare. Pulpa fructelor devine pâsloasa si are gust fad. Pe lastarii tineri, în jurul mugurilor, scoarta se brunifica, crapa si apar ulceratii ce duc la uscarea mugurilor.
Ramurile tinere se pot deforma, aparând umflaturi, ulceratii, cancere deschise, prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lastari este foarte periculos deoarece duce la uscarea pomilor.
La aproape toti pomii sâmburosi se constata scurgeri de gome, dar în cazul unui atac cu aceasta ciuperca, scurgerile sunt abundente, ducând la epuizarea rapida a pomilor.
Agentul patogen. Boala este produsa de Stigmina carpohyla (sin.Coryneum beijerinckii Oud.) din familia Melanconiaceae, ordinul Melanconiales, clasa Deuteromycetes (Fungi imperfecti).
În tesuturile subepidermale, ciuperca îsi dezvolta miceliul, pe care se formeaza stromele, unde apar fructificatiile, ce ies la suprafata prin ruperea epidermei. Conidioforii sunt scurti, unicelulari cu 1-2 septe si poarta în vârf conidiile oval cilindrice. Acestea raspândesc agentul patogen în timpul perioadei de vegetatie, putând germina la temperaturi cuprinse între 2-24°C.
Conidiile pot rezista la temperaturi scazute din timpul iernii, în masa de gome ce se afla în crapaturile scoartei ramurilor.
Ciuperca mai poate ierna si sub forma de miceliu în scoarta ramurilor.
Atacul cu aceasta ciuperca este puternic în primaverile ce urmeaza dupa ierni cu temperaturi moderate, deoarece conidiile îsi pastreaza viabilitatea. De asemenea, infectiile sunt favorizate de leziunile din scoarta ramurilor produse de grindina sau aparute în urma atacului unor insecte.
Combatere. Se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri de profilaxie si combatere : masuri de igiena culturala : taierea si arderea ramurilor atacate; masuri chimice : în timpul repaosului vegetativ -stropiri cu Zineb 0,5%; primavara, în timpul înfloritului si dupa scuturarea florilor-stropiri cu zeama bordeleza 0,75%-1% sau cu Zineb 0,3%; vara-stropiri cu zeama bordeleza 0,5% sau cu produse cuprice: Captan, Zineb, Mancozeb toate în concentratie de 0,3%, la prun,cais,zarzar si visin. Piersicul va fi tratat în timpul verii doar cu produse acuprice, deoarece are foliajul sensibil iar la mine dupa tratament i-au cazut aproape toate frunzele.
Se recomanda tratarea ranilor rezultate în urma taierilor cu o solutie de sulfat de cupru 4-5 %, si ungerea lor cu mastic.
Focul bacterian
Semnalata pentru prima data în America (1817) s-a extins în Canada, Mexic si în tarile din vestul Europei (Anglia – 1957, Olanda – 1966, Polonia – 1966, Danemarca – 1968, R.F.G – 1971, Fran?a – 1972, Belgia – 1972, R.D.G. 1974). La noi în tara, începând cu 1991 este semnalata in livezile de semintoase. Pierderile pricinuite de focul bacterian în zonele în care a aparut sunt incomensurabile (uscarea pomilor si pierderea livezilor)
Agentul patogen Bacteria este destul de rezistenta în exsudatul organelor infectate când este ferit de uscaciune si de razele soarelui. Peste iarna bacteriile rezista bine în zonele marginale ale ulcerelor care s-au format în sezonul anterior pe ramuri si pe trunchi, îndeosebi la par si paducel (Crataegus), mai putin în ulcerele de la mar. Primavara, bacteriile care au supravietuit devin active, se înmultesc, constituind inocul primar în contaminarea unor noi tesuturi.
Dintre factorii meteorologici, ploaia este cel mai important în diseminarea patogenului, picaturile de ploaie realizând raspândirea inocului primar si secundar.
Deasemenea, insectele (albinele, viespile, mu?tele, furnicile, etc.) au un rol important în raspândirea bolii, si nu în ultimul rând, pasarile.
Primavara, în timpul înfloritului, bacteria transportata de diferiti vectori, patrunde prin deschideri naturale, îndeosebi prin stomatele nectarigene, stigmate necutinizate, antere nedeschise si prin stomatele sepalelor. Bacteriile multiplicându-se invadeaza spatiile intercelulare. Aici se realizeaza o afluenta de masa lichida, care dupa ce umple spatiile intercelulare, iese afara sub forma de exsudat; celulele plantei gazde se necrozeaza, iar florile sunt complet distruse.
Din floare, infectia prin peduncul trece în lastar, în frunze si ramuri, când se exteriorizeaza prin producerea de ulceratii.
În timpul perioadei de vegetatie se pot produce infectiile secundare, bacteriile patrund direct în tesuturile plantei gazda prin stomate, trichome, hidatode, lenticele, dar mai frecvent prin ranile produse de grindina sau vânt puternic, când acestea sunt proaspete.
Soiurile se comporta diferit la atacul de Erwinia amylovora, fiind mult mai sensibile soiurile de gutui si par, decât cele de mar.
Descriere Boala poate ataca toate organele aeriene ale plantelor. Arsura inflorescentelor este de obicei dar nu obligatoriu primul simptom si apare primavara devreme. Poate fi afectata o singura floare sau toata inflorescenta. Florile apar hidrozate, apoi se ofilesc, se brunifica si se înnegresc. Boala progreseaza înspre peduncul care, în final se înnegreste. Pe timp calduros si umed, uneori din peduncul exsudeaza picaturi de lichid. Boala se extinde repede si bacteriile invadeaza frunzele vecine. Pe lastar, apare si o ulceratie mica.
Frunzele se vestejesc si întreg lastarul se brunifica la mar sau se înnegreste la par.
Inflorescentele infectate pot sa cada sau sa ramâna agatate de pom; dupa inflorescente, lastarii sunt organele cele mai sensibile, boala progresând foarte rapid. Pe timp umed, începând cu perioada înfloritului, pe lastarii bolnavi apar de obicei picaturi de exudat, care au culoare variabila, de la alb pâna la rosu – închis, cu diferite nuante de brun-galben sau portocaliu.
Boala apare numai pe fructele verzi si cu totul ocazional pot sa apara leziuni si dupa recoltare. Penetrarea bacteriilor se realizeaza direct prin lenticele în scoarta, prin rani sau prin vase. Perele prezinta de-a lungul zonei necrotice o margine verde – închis, hidrozata, în timp ce pe mere se produce o înrosire prematura, care înconjoara zona putreda. Fructele atacate se înnegresc la par si se brunifica la mar.
La pomii mai sensibili la aceasta boala, infectia poate coborî de la inflorescente, lastari sau fructe la ramurile mai vechi, sarpante sau trunchi producând leziuni, ulcere sau exsudari.
Leziunile sunt usor cufundate, de forme diferite, înconjurate de crapaturi neregulate, bine delimitate de tesut sanatos. Ulcerele formate pe tulpini sunt mici, înconjurate de calus. Ele pot încercui întreaga sarpanta, producând moartea partii superioare sau daca sunt localizate pe trunchi, moare tot pomul.
Combatere: Se impun masuri ca: folosirea materialului de înmultire sanatos, distrugerea prin ardere a întregului material infectat, taierile obisnuite ale pomilor se vor face în perioada de repaus. În livezile contaminate, obligatoriu se va face dezinfectarea instrumentelor folosite (clorura de var 3%, formalin? 4%, hipoclorit de sodiu 10%); tratamentele chimice preventive cu zeama bordeleza 0,5%, Champion 50 wp, Funguran 0,2-0,3%, Alcupral 50PU 0,2- 0,3 %; distrugerea insectelor vectoare este o masura importanta în prevenirea bolii (complexul de prevenire si combatere a atacului bacterian).
Informatiile de mai sus sunt preluate partial de aici si de aici
Ma recunosc invinsa asa ca de teama sa nu-mi pierd toata livada, macar anul acesta voi stropi cu tratamente conventionale. Am cumparat deja un fungicid de contact si unul sistemic precum si un insecticid. In plus vor primi o portie de ingrasamant foliar natural. Sper sa mai putem salva ceva. Vom stropi saptamana asta si saptamana viitoare de asemenea. Totodata vom taia tot ce este uscat sau ofilit si vom arde.
Va doresc culturi sanatoase!
citeste pe blogul meu despre rolul plantelor sanitar.poate aplici cateva reguli in livada!
Multumesc draga mea pentru sfaturi. Avem deja hrean, dar ai dreptate ne-a fost mai usor sa starpim orice este verde la baza pomilor decat sa plantam ceva. Poate si asta este o explicatie a situatiei in care ne gasim.
Imi pare rau, Adinuca ! Cu pomii fructiferi, cind se imbolnavesc , e jalea cea mai mare ! Cred, ca si eu as face la fel, in locul tau – cind ai alternativa de a pierde pomii, mai bine ii stropesti cu medicamente mai dure, ca sa stirpesti patogenii aia. Iti tin pumnii !!!!
Multumesc Dani pentru incurajari.
Groaznic ce povestesti tu… Si, in acelasi timp, descurajant.
Imi place ca “te scuzi” pentru tratamentele non-naturiste pe care esti obligata sa le aplici.
sa fim seriosi, consecventa nu inseamna si prostie.
Eu ma tot minunez de unde gasesti puterea sa te informezi atât de complex si-apoi sa ne mai servesti si noua informatiile astea de-a gata, pre-digerate. In ceea ce ma priveste chiar si citirea textului in sine reprezinta o problema. Sunt multi termeni pe care nu-i cunosc iar unora numai le banuiesc semnificatia. Asa ca sa ma fereasca Dumnezeu…
sper sa rezolvati pana la urma. Doamne ajuta!
Nu ma scuz pentru tratamente insa imi pare rau ca ajung sa fac asta. Cat despre informare… nevoia te invata dar te si obliga. Recunosc ca si eu am citit articolele cu dexonline deschis in alta fereastra. Dar m-am gandit ca unii din cititori ar putea fi jigniti de un limbaj prea simplu, transformat de mine, asa ca la preluare am lasat totul asa cum era acolo. Cat despre problema in sine, asa este, sa va fereasca Dumnezeu pe toti. Nu stii cum m-am regasit in livada joi seara culegand frunza cu frunza uscata sau cu semne de boala. Una cate una timp de mai multe ore. Daca m-ar fi vazut cineva… ar fi spus ca sunt plecata cu capul. Mi-am adus aminte cand erau copii mici si nu dormeam noptile si le schimbam compresele si le mangaiam fruntea toata noaptea si dimineata eram OK cand vedeam ca le-a scazut febra. Nici un efort nu era prea mare. M-am socat pana si pe mine cu legatura dintre situatia de fata si cea cu copii. Am inteles vorba aceea cu nu esti um mare pana nu faci o casa, un copil si plantezi un pom. Nu vedeam pana acum ce cauta pomul acolo…
Si eu sper ca se va rezolva pana la urma Irina. Multumesc pentru incurajari.
Buna Adinuca;Anul asta cum stati cu Erwinia?,ca pe la noi in Ardeal isi cam face de cap;Din cati prieteni si cunostinte am,nu e niciunul ,care sa nu se fi plans de aparitia acestei boli infectioase cumplite.Spre marea mea mirare a aparut si la mine in gradina ,desi facusem tratamentele corect ,chiar si impotriva dansului cu Funguran OH.Acum urmaresc si eu cu sufletul la gura evolutia post-operatorie(de dupa tratament profilactic,taiere,etc),care va fi rezultatul.As dori sa stiu,in ce masura ati reusit sa stopati raspandirea infectiei si daca pomii s-au refacut (aproape) in totalitate,si daca trebuie sa ne asteptam de acum in fiecare an la atacul focului bacterian?(Am inteles ca are totusi o ciclicitate pe undeva de 6-7 ani,atacul>)In rest spor la munca si succes in toate.
Ce sa-ti spun? Noi deocamdata am scapat. Tratamentele de anul trecut se pare ca au dat roade, am salvat mult din gutui desi voiam in primavara sa-i scoatem. Am pierdut un mar si jumatate din altul prin taierea crengilor de schelet afectate. Cuvantul de ordine in livada noastra si anul trecut si anul acesta a fost “taie ce este bolnav”, “scoate pomul si arde-l pana nu e prea tarziu”. Avem 60 de pomi in varsta de 4-5 ani si ii consideram deja o investitie. Nu ne-am permis sa riscam sa lasam ca un pom sa culce toata livada la pamant. Traim insa in continuare cu spaima deoarece anul trecut s-au imbolnavit prin iulie daca nu ma insel…Te tin la curent.
Toate bune si spor in toate!
As dori sa mentiones ca nu e corect ,,Ciuruirea bacteriana a frunzelor” pentru ca Coryneum beijerinckii Oud.) din familia Melanconiaceae, ordinul Melanconiales, clasa Deuteromycetes este o ciuperca nu o bacterie si se numeste ciuruirea micotica. ceea ce tine de bacterie este “Necroza bacteriana a scoartei” produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. pruni, sunt 2 boli cu totul diferite. Sfatul meu este ca mai bine sa consultati literatura de specialitate sau specialistii in domeniul protectiei plantelor inainte sa infiintati ceva. internetul nu intodeauna va poate garanta un succes.
Multumim Tatiana
oameni buni nu va imbatati cu apa rece .
Chemati medicul in livada/gradina pentru a confima boala : “Focul bacterian al rozaceelor ” . Daca boala se confirma taiati pomul si nu va chinuiti cu tratamente.
Plantati pomi certificati (liberi de boli ) si faceti tratamente corespunzatoare consultand specialisti .
Domnule Bonciu, inteleg ca sunteti “medic de plante”. As vrea sa stiti ca toti pomii mei sunt cumparati din pepiniere si sunt certificati. De fiecare data am facut tratamentele sub supravegherea unui specialist si am scapat de focul bacterian. Nu a fost nevoie sa taiem pomii. Informatiile de aici sunt impartasite cu drag din experientele noastre. Totusi nu am sustinut niciodata ca noi dam calea, singura si unica valabila. Va doresc o zi minunata.
Buna ziua,
Exista si solutii bio pentru bolile de mai sus. O sa va prezint citeva, mult peste “zeama bordeleza”, testate de mine cu rezultate excelente.
Solutiile astea se pot aplica si la legume, nu numai la pomi. Sint antibacteriene si fungicide extrem de puternice, nontoxice pentru oameni si mediu. In acelasi timp unele sint si ingrasaminte (au magneziu si sodiu in compozitie).
In loc de sare amara se poate folosi sulfat de potasiu (se amesteca cu soda de rufe astfel incit solutia rezultata sa fie usor bazica).
Eu dau cu solutie de piatra vinata pe pomi in timpul reaposului de iarna. Cu sare amara stropesc in perioada vegetatiei.
NOTA:
– este recomandat sa se cintareasca substantele. Daca se va folosi volumul pentru masuratori
trebuie utilizata o lingura ca la masinile de facut piine (cu care se poate masura volumul
foarte precis). Pe de alta parte este posibil ca densitatiel substantelor sa varieze in
functie de producator
– din cauza impuritatilor care pot fi in piatra vinata, var, etc care pot bloca stropitoarea, solutiile
se filtreaza cu o strecuratoare de plastic atunci cind se toarna in rezervor.
1. Sare amara cu soda de rufe
25 g sare amara (2 linguri)
22 g soda de rufe (2 linguri)
optional (mai ales daca se stropeste in perioada de vegetatie) se pot adauga 10g (o lingura) de var
5 litri de apa
Daca se foloseste si var acesta se pune in 500 ml de apa si se agita bine.
Se pune sarea amara intr-un litru de apa. Se amesteca bine, se lasa 10 minute sa se dizolve
dupa care se amesteca din nou. Se adauga soda de rufe (se presara pentru ca sa nu se formeze cocoloase de soda)
si se agita bine. Se mai lasa 10 minute dupa care se adauga solutia de var (daca este cazul).
Se mai adauga restul de apa (4 l sau 3,5 l daca s-a folosit var) dupa care se amesteca din nou.
Rezulta o solutie alb-laptoasa, lesioasa care poate fi aplicata pe plante.
2. Sare amara cu bicarbonat de sodiu
25 g sare amara (2 linguri)
35 g bicarbonat de sodiu (2 linguri si o lingurita)
optional (mai ales daca se stropeste in perioada de vegetatie) se pot adauga 10g (o lingura) de var
5 litri de apa
Daca se foloseste si var acesta se pune in 500 ml de apa si se agita bine.
Se pune sarea amara intr-un litru de apa. Se amesteca bine, se lasa 10 minute sa se dizolve
dupa care se amesteca din nou. Se adauga bicarbonatul si se agita bine. Se mai lasa 10 minute
dupa care se adauga solutia de var (daca este cazul).
Se mai adauga restul de apa (4 l sau 3,5 l daca s-a folosit var) dupa care se amesteca din nou.
Rezulta o solutie alb-laptoasa, lesioasa care poate fi aplicata pe plante.
3. Piatra vinata cu soda de rufe
36 g piatra vinata (2 linguri)
17 g soda de rufe (1 lingura si jumatate)
9 g var stins (1 lingura)
5 litri apa
Se pune piatra vinata intr-un litru de apa. Se agita bina, se lasa 1-2 ore si se agita din nou.
Daca piatra vinata nu este complet dizolvata se mai lasa 1-2 ore. Dupa ce piatra vinata este complet dizolvata
se adauga soda de rufe (o sa rezulte o mica reactie chimica). Se agita bine.
In 500 ml de apa se dizolva complet varul. Solutia rezultata se toarna peste solutia de piatra vinata cu soda.
Se agita bine. Se adauga restul de 3,5 litri de apa si se amesteca.
Rezulta o solutie de culoare albastru deschis (ca cerul senin de vara).
Buna
Retetele prezentate pentru ce boli sunt folosite?