Iata ca a venit momentul sa ne si auzim. Mai mult voi pe mine si pe C, care de astazi devine Cristi. Prin amabilitatea doamnei Liliana Nicolae (Radio Romania Actualitati), va ofer spre ascultare un documentar realizat parte si la mine in gradina.
mica_gradina_care_ti_schimba_viata
Va multumesc tuturor, pentru ca fara voi, gradinuca in varianta de azi nu ar fi existat. Fara voi, nu m-as mai fi straduit atat de mult sa gasesc cele mai bune solutii pentru gradina mea, fara voi nu as fi avut de la cine sa invat atatea lucruri minunate, fara voi nu as mai fi avut cu cine sa beau limonada in gradina. Va multumesc!
da, adinuca, noi avem curajul sa facem ce ne place si asta ne aduce fericirea. tare drag mi-a fost sa va ascult, tot timpul am avut un zambet in coltul gurii. cand plecati in concediu?:) acusi vine vremea de limonada.
Mi-a placut povestea voastra din livada minunata. Sa va bucurati de roade bune si sanatoase si de cantecul naturii.
Titlul mi-a mers direct la suflet, cu adevarat, gradina mi-a schimbat viata, ma face fericita si imi da energia de a merge mai departe. Sa gradinariti fericiti!
Vazandu-va comentariile constat inca o data daca mai era cazul, ca toti simtim la fel si ca nu m-am inselat cand am spus in interviu despre comunitatea noastra. Ma bucur ca va gasesc asa cum va banuiam deja: pasionati pana in pragul nebuniei, curajosi, indragostiti de ceea ce faceti, fericiti. Stiti ca eu va spun de obicei ” spor la treburi”. Astazi schimb un pic si va doresc ”spor la fericire” .
am dat din cap tot timpul cat v-am ascultat, vorbeati de lucruri cunoscute, simtite la fel. m-ai topit cu urarea “spor la fericire”. asa sa fie!
Ce bine ai spus, daca toti oamenii ar face ceea ce ii pasioneaza am trai intradevar intr-o lume mai buna. Departe de meschinaria de la tot pasul care ne sufoca uneori. Gradina este locul ideal in care ne regasim pe noi insine.
Ma bucur ca, in acest fel, cuvintelor scrise si siluetei vagi dintr-un avatar, le pot asocia si o voce (de fapt, chiar doua 🙂 ).
Si ce crezi?! Chiar se potrivesc!
Când va hotarâti sa faceti turneul acela, nu ma ocoliti.
Cand ne hotaram, o sa facem chiar un circuit. Daca se hotareste altcineva inainte, va astept si pe la noi.
Mai, toata lumea zambeste cand va asculta? 🙂 Tare vorbareti mai sunteti, cel mai mult mi-a placut ca nimic nu a fost fortat, ati fost naturali si cu chef de povestit. Felicitari!
Multumim pentru aprecieri; bine ca lumea zambeste si nu rade… Chef de povestit, orice parinte are cand vorbeste despre “copilul lui”. Si interviul a fost undeva la vreo ora: iti dai seama cat am vorbit? Si am mai fi vorbit dar poate Liliana avea treaba, sau si alta treaba. Stiu ca si voi puteti vorbi despre gradinile voastre la fel ca si noi, asa ca nu ma ascund. Ne este drag si cam atat.
Pingback: grAdinuca.ro » Livada in mai
Frumoasa poveste, spusa cu sufletul cuiva care iubeste o casa pe pamant, cu toate hei rupurile care urmeaza. Dar si rasplata e pe masura.
Frumos.
Multumim. Am senzatia ca si povestile voastre suna la fel cu mici amanunte care sunt diferite. Per anasamblu pe toti ne-a manat la tara, la camp, la verdeata, sau cum vreti sa-i spuneti, acelasi scop: plecatul din oras, evadarea de la birou. Toti am luat-o de la zero si toti am crescut. Ce mi se pare cu adevarat minunat este faptul ca multi dintre noi crestem impreuna, invatam unii de la altii, ne ajutam asa ca intr-o familie. Cat de tare este sa ai o familie formata din oameni pe care nu i-ai vazut niciodata, dar care-ti sunt dragi, la care tii neconditionat, carora le ignori defectele si in ajutorul carora ai sari fara sa te gandesti de multe ori? Daca nici asta nu mai e dragoste, atunci care e? Imi spunea o buna si foarte draga prietena ca dragostea este ca o bucatarie in care ingredientele, pe masura ce le consumi, se inmultesc si se diversifica. Cam asta simt si eu despre tot ce se intampla aici.