Eu ajung abia in cateva saptamani la draga mea gradina avand niste cursuri de terminat asa ca nu vreau sa va tin in loc si am sa incep deja sa va pregatesc pe voi de plantarile in vederea obtinerii rasadurilor. Iar eu imi voi mai ostoi dorul de gradina scriind.
Astazi vorbim doar despre seminte si despre cum sa facem sa avem un start bun in gradina. Fireste acest start bun porneste de la “unitatea de baza” – samanta. Aceasta trebuie sa aiba o calitate corespunzatoare deoarece altfel plantele ori nu vor aparea deloc ori vor fi suferinde de la inceput.
Dar ce inseamna o samanata buna? O samanata buna este aceea care corespunde soiului pe care-l dorim, este realativ pura in saculetul pe care-l folosim (fie ca este o punguta cumparata, fie ca este un plic confectionat de noi in toamna – adica sa nu fie in amestec cu alte seminte sau sa aiba pulpa fructului lipita de ele) si sa germineze bine (adica sa incolteasca cat mai multe seminte din cele plantate).
Din punct de vedere al metodelor de procurare a semintelor exista 3 variante; cea mai simpla este sa pastram de pe un an pe altul seminte din culturile pe care chiar noi le-am ingrijit. Avantajul aceste metode este ca stim cu exactitate ca planta nu a fost bolnava (dar nu putem garanta ca chiar asa si este deoarece unele boli nu apar in primul an de cultura sau noi suntem in majoritate amatori si recunoastem cu greu bolile), cunoastem soiul si nu ne costa nimic sa le adunam si sa le pastram. 
A doua varianta este sa cumparam seminte din magazine din standurile pentru amatori, adica semintele Hobby. Ele se gasesc in pliculete cu un numar rezonabil de seminte pentru o cultura ce va satisface o familie. Marele dezavantaj al acestor seminte este puterea de germinatie negarantata. Este o chestie la mana hazardului. Am cumparat intr-un an seminte de planta X care nu au germinat deloc; anul urmator nu am gasit seminte ale plantei X de la alta firma asa ca m-am aruncat si am luat din nou. Surpriza: a doua oara au germinat minunat. A treia varianta este sa cumparam seminte profesionale. Inconvenientul acestei variante pe langa pretul piperat, dat de calitate, este cantitatea foarte mare de seminte. Insa pot sa va spun ca daca nu germineaza semintele va puteti intoarce la magazin sa va primiti banii inapoi, daca pastrati bonul fireste.
Indiferent in ce varianta intram in posesia semintelor, este bine sa facem un test de germinare. Este un test simplu care scuteste foarte mult timp si ne fereste sa cultivam de 2 ori. La inceput avem nevoie de niste farfurii intinse care pot fi se portelan sau de plastic. Luam niste vata pe care o intindem pe farfurie o udam si asezam 100 de seminte din cele pe care dorim sa le cultivam. Daca dorim sa infiintam o cultura mare (insemnand o cultura pentru vanzare), este indicat sa facem testul germinarii in vreo 3 farfurii cu 3 esantioane diferite. Vata o putem inlocui cu o sugativa pentru semintele mici (morcovi, telina, etc) sau cu nisip pentru semintele mari (pepeni, castraveti, dovlecei, etc.). Acoperim vasele cu hartie si le tinem la temperatura camerei. Incepem sa numaram zilele in functie de temeperatura camerei. Cand acesteau au trecut, numaram cate seminte au incoltit: au incoltit 70 avem putere de germinare 70%. Simplu. Daca ajungeti la concluzia ca puterea de germinatie va satisface, ne apucam de treaba…
Inainte de plantarea propriu-zisa trebuie sa supunem semintele unor procedee ce au ca scop dezinfectarea semintelor si grabirea germinatiei.
Dezinfectia se poate face prin doua metode: chimic sau cu caldura. Stiti deja parerea mea referitoare la chimicale insa voi prezenta amblele metode din dorinta de a va lasa sa alegeti pe aceea care vi se potriveste mai bine.
Dintre substantele chimice cel mai mult se foloseste sulfatul de cupru (piatra vanata). Se face o solutie de 0,5% (5 grame intr-un litru de solutie, acum nu-mi vine nicio idee cum sa cantariti 5 grame ca doar nu toata lumea are balante analitice in casa). Atentie ca sulfatul de cupru este puternic higroscopic (atrage apa din atmosfera si daca lasati punga deschisa a doua zi veti obtine un bolovan de sulfat de cupru bun de aruncat), destul de coroziv si mie mi-a decolorat niste pantaloni rau de tot cand stropeam livada anul trecut. Sa revenim la seminte> Le asezati intr-un saculet de panza rara (poate un tifon impaturit in mai multe straturi) si le cufundati in solutie pentru un timp. Timpul este diferit in functie de specie: rosiile si salata 10 minute, catraveti, pepeni, vinete si ardei 15 minute. Semintele de ceapa (nu arpagicul, semintele) se inmoaie in solutii mai concentrate (1% – 10 grame intr-un litru de apa) pentru 10 minute. Dupa tratare semintele se scot din saculet si se usuca fara a le clati cu apa. Piatra vanata nu se recomanda in cazul unor seminte cum sunt cele de varzoase (varza, conopida, gulie, etc) deoarece le ataca si nu mai incoltesc.
Acum preferata mea: tratatrea semintelor cu caldura. Se poate folosi la toate speciile fara sa ne fie teama ca afectam semintele. Bineinteles ca trebuie sa avem grija de temperatura apei sa nu fierbem semintele. In consecinta rosiile sunt multumite cu putin peste 50 grade Celsius pentru o ora, ardeii, vinetele si varzoasele cu 50 de grade pentru jumatate de ora iar castravetii si pepenii 35 de grade Celsius pentru o ora. Dupa baie semintele se lasa la racit si la uscat.
Pentru grabirea germinatiei, cu totii probabil am folosit inmuierea semintelor care se stie ca incoltesc greu. Eu recunosc ca anul trecut am folosit-o la pepeni, dovleci si la fasole. Cum se face? Simplu… Se pun semintele in apa calduta si se lasa acolo unde se tin din nou timpi diferiti in functie de specie: 48-60 de ore pentru ceapa, praz, telina, 24-48 ore cele de vinete, rosii sau ardei, 12-16 ore cele de castraveti, pepeni, dovlecei si vreo 3 ore cele de varzoase. Daca trebuiesc tinute in apa mai mult de o zi la jumatatea intervalului se scot din apa si se lasa la uscat vreo 30 minute. Eu le-am pus la inmuiat intr-un borcan dar cred ca ar fi mai indicat sa folositi din nou saculetii de panza pentru ca mie mi-a fost greu sa le adun din apa.
Se mai foloseste si incoltirea fortata, daca va grabiti si daca doriti sa cultivati industrial. Eu personal sunt de parere ca planta trebuie lasata sa-si urmeze cursul vietii, dar este doar parerea mea. Daca vreti sa fortati incoltirea, dupa ce scoateti semintele de la inmuiat, pastrati semintele la temperatura camerei inca vre0 cateva zile pana cand coltul plantutei sparge coaja. In tot acest timp stropiti-le cu apa zilnic.
Cand infiintam culturi timpurii de varza, conopida, salata sau rosii puteti apela la calirea semintelor. Rasadurile pe care le veti obtine din astfel de seminte calite rezista mai bine la temperaturi scazute dupa ce se planteaza in camp si dau recolte mai timpurii. Pentru asta semintele se tin la temperatura camerei o zi apoi se scot afara (1-4 grade Celsius) pentru o zi si tot asa vreo saptamana. Dupa aceea se planteaza in mod obisnuit.
Va doresc spor la treaba si succes in anul acesta in gradina!
Multumim, suntem in plina campanie de semanare, mai avem insa pana terminam, am semanat prima serie in ghivece cu diametrul de 10 cm, iar urmatoarele insamantari le voi face in pastile de turba JiffY, de care sunt extrem de multumita.Le folosesc de 6 ani.Tu ai folosit vreodata aceste pastile?
Cu multa placere! Nu am folosit niciodata pastile de turba poate si din cauza pretului prohibitiv, poate si pentru ca nu mi se par la indemana ca nu am vazut la nimeni cum se folosesc. Poate daca mi-ai explica… putin despre tehnologie…
E foarte simplu: pui pastila de turba intr-un pahar(recipient) cu apa si o lasi sa se umfle cateva ore(isi mareste volumul ca m de 4-5 ori). Scoti pastila din apa si in mijloc(are o gaura mica gata facuta) pui una-doua seminte. Pastila poate sa ramana intr-un pahar de unica folosinta sau pot fi puse mai multe pastile intr-o tavita. Se mentin umede prin pulverizare sau adaugare de apa, rasadurile crescand si dezvoltandu-se astfel pana la vremea transplantarii in gradina sau ghiveci. S-ar putea ca radacinile rasadurilor sa iasa prin saculetul pastilei, dar nu-i nimic atata timp cat acesta e umed. Se planteaza cu tot cu pastila de turba si astfel stresul este redus la minim. O varianta asemanatoare dar cu pamant vezi la mine AICI si AICI .
Multumesc Gabi pentru link. O sa imi fac un calcul sa vad daca ies mai convenabil cu pastile de turba sau cu turba in alveole. Te mai astept si iti urez spor, ca am vazut ca esti tare activa… In fiecare an zambesc cand citesc cum de pe la jumatatea lui februarie nu mai avem rabdare si incepem sa sadim si incepem sa ne plangem de vremea care nu ne ajuta… Si parca in fiecare an ne apucam tot mai devreme…
Pentru documentare : http://hollandfarming.ro
Eu chiar sunt incepator in ceea ce priveste obtinerea rasadurilor din seminte. De fapt, mai exact, sunt un incepator in ale gradinaritului in general. Dar vreau sa recuperez cât pot de repede, de aceea am sa pun, poate, intrebari tâmpite!
Procedura cu “sterilizarea” se aplica chiar si semintelor cumparate de la magazin?
Intrebarile nu sunt niciodata tampite. Stii de ce? Pentru ca in situatia ta probabil mai sunt inca cativa. Sterilizarea nu se aplica semintelor cumparate deoarece in general ele sunt tratate antifungic si antibacterian.
Pingback: grAdinuca.ro » Hai la treaba – astazi semintele « mynews.ro
Pingback: grAdinuca.ro » Insamantare telina
Un articol foarte interesant. Multumesc.
cu multa placere
Am mai invatat ceva, eu nu le puneam in apa, decit semintele de mazare si fasole. O sa incerc la rosii.
O duminica frumoasa, Adinuca !
Si tie de asemenea draga mea! Cat despre invatat, tot timpul invatam cate ceva. Ca altfel, cand nu mai ai nimic de invatat, cred ca se cam termina treaba pe aici.
Foarte utile insemnarile tale despre gradinarit .Felicitari!
O singura remarca:
– Nu se retin seminte din orice planta ce-a crescut la noi in gradina!!. Se retin seminte numai din plante care avem certitudinea ca sunt SOIURI !
Din plantele crescute din seminte HIBRID(pe cele din comert scrie pe plic HIBRID F1) ,nu se retin seminte.Daca se seamana aceste seminte ,vom obtine plante cu caracterele parintilor din care a fost obtinut hibridul respectiv.Daca semintele se retin mai multi ani la rand vom obtine plante care nu mai aproape nimic din caracteristicile platelor obtinute in primul an.
Spor la gradinarit si la bloguit!
Buna Nelu si bine ai venit. Multumim pentru sfaturi.Ai dreptate din plantele hibrid nu se pastreaza seminte. Majoritatea legumelor pe care le cumparam sun hibride, asa ca daca v-a placut un ardei rosu dintr-un hipermarket nu va chinuiti, planta voastra nu va fi la fel.
Apreciez intreaga ta activitate Adinuca , de cele mai multe ori cind intreprind ceva pentru gradina mea ma inspir de la tine din materialele tale si vreau sa-ti multumesc pentru efortul tau de a ne impartasi din experienta ta . Referitor la seminte vreau si eu la rindul meu sa-ti ofer un sfat , semintele de ardei , castraveti , tomate , eu le imprastii in ceva textila umezita de orice fel , apoi imopaturita cu grija o asez intr-o galetusa sau orice vas cu capac ermetic pe care scriu ce seminte am pus si am grija sa-l pun uneva la caldura moderata , la temperatura camerei . Dupa o vreme verific ce se minte au incoltit si le plantez in paharute sau alveole dupa caz . Astfel nu iau plasa cu seminetele fara capacitate de incoltire si grabesc procesul de dezvkoltare a plantelor .
Va salut cu respect! Am o întrebare privitor la obtinerea semintelor de telina: am pus primavara în pamânt tuberculii de telina si au putrezit toti. Ce gresesc? Multumesc!
Domnule VAsile, ce inseamna tuberculii de telina. Noi punem telina folosind seminte. Gasiti informatii despre insamantare , despre repicare si despre ingrijire. Sper ca v-am fost de ajutor. Toate bune si spor in toate.