Rasfoind niste lucrari despre bolile plantelor, mi-a atras atentia o fotografie care semana izbitor cu rosiile mele de asta vara. Initial am dat foaia si am spus “ca sa vezi un articol despre mana la rosii”. Dar parca nu scria nimic de mana si dau pagina inapoi si ma loveste in moalele capului denumirea bolii: VERTICILLIUM ALBO-ATRUM. Spun ca ma loveste in moalele capului deoarece vorbim despre o boala grava. Ea este cauzata de diferitele ciuperci de Verticillium care se gasesc la sol si, prin intermediul radacinilor patrund in sol. Treptat vasele prin care circula seva sunt astupate. Cand planta incepe sa se ofileasca deja este afectata considerabil iar ciupercile s-au inmultit peste masura.
Si iata cateva detalii ale plantelor mele. Nu-i asa ca seamana izbitor de mult? Ce mi-a atras atentia este evolutia de jos in sus a bolii.
Ceea ce este foarte grav este faptul ca ciupercile sunt rezistente, ramanand in sol pana la 15 ani pana la o adancime de 50 cm. Intr-un studiu al unei universitati belgiene, tara extrem de afectata de aceasta boala in special pe culturile de tomate, se mentioneaza ca totusi in trei ani de culturi de plante rezistente, ciuperca moare neavand cu ce se hrani. Ataca in egala masura flori anuale, perene, legume, pomi fructiferi precum si ornamentali si culmea chiar si buruieni. De fapt cred ca multe buruieni sunt bolnave si nu sunt asa rezistente numai ca noi cand se usuca ne bucuram si nu ne intrebam de ce s-au uscat.
Cum se manifesta o planta afectata de Verticillium?
Ofilirea apare la temeperaturi mai mici de 20 grade Celsius. Vara asta, cand a debutat boala la plantele noastre era iunie si a plouat pana la sfarsitul lui iunie. La inceputul lui iulie am plantat rosiile afara care nu au fost afectate de boala. La temperaturi mai mari apare mai rar. Primul semn vizibil al infectarii este ofilirea urmata de ingalbenirea frunzelor. Intregul proces avanseaza de jos in sus, primele uscandu-se frunzele de la baza plantei. Planta poate fi contaminata si doar partial in sensul ca o parte a plantei poate ramane verde iar cealalta este deja uscata. Daca tulpina plantei se sectioneaza se pot observa vasele, sau fascicule de vase, maronii sau cenusii.
Infectia poate distruge plantele cu tulpina ierboasa si plantele tinere cu tulpina lignificata. Plantele lemnoase mari deseori supravietuiesc bolii daca li se imbunatatesc conditiile de viata.
Ce putem face?
Pe scurt, nimic. Nu exista substante de protectie a plantelor. La sesizarea primelor semne de boala se distrug plantele contaminate si se indeparteaza solul din jurul lor. Pe viitor se cultiva doar plante rezistente la boala. Se mai poate fertiliza cu azot si se mai poate mari doza de calciu. Se recomanda sa nu folosim butasii plantelor infectate chiar daca arata sanatosi.
Exista si plante rezistente:
Legume: varza, fasole, mazare, fenicul, salata, morcovi, sfecla, telina si ceapa. Ceea ce este rau este ca niciuna din acestea nu se numara printre preferatele mele pentru a fi cultivate in solar.
Fructe: mar, par si gutui.
Plante perene: coada soricelului, nemtisori, crin galben, jales, cretisoare, levantica, stanjenel.
Cu tulpina lemnoasa: brad, mesteacan, corn, salcie, lonicera, stejar, fag, hortensie, glicina.
Plante sensibile si manifestari particulare
Zmeur: in ciuda umiditatii frunzele se ofilesc si se ingalbenesc apoi se brunifica si se rasucesc. Plata rodeste slab si fructele mici dispar.
Capsun: mai intai sunt atacate frunzele care se ingalbenesc si se usuca; apoi fructele se usuca si ele
Cires: frunzele sau chiar lastari intregi se ofilesc si pier; daca taiem cu fierastraul ramuri se observa brunificarea inelara a tesuturilor prin care circula odata seva.
Rosii si castraveti: Ofilirea debuteaza la frunzele inferioare. Pe frunze apar pete maronii dar este frecventa contaminarea partiala. La rosii cica ar exista si soiuri rezistente. Ei bine, care?
Ridichi: frunzele devin verde pal; radacina devine moale elastica si este lipsita de seva (seaca). Se vad in seciune inelele caracteristice maronii sau chiar negre. Parca am vazut din astea cand cumpar in piata. O sa-i compatimesc de acum pe cei ce le vand.
Forsitia, artar, liliac: Ofilirea incepe deseori in perioada de inflorire. Unii lastari se ofilesc subit si pier. In sectiune vasele ce transporta seva prezinta coloratii maro-cenusii
Dintre flori cele mai des afectate sunt crizantemele, ochiul boului si brumarelele. Marginile frunzelor inferioare se ofilesc se rasucesc si se coloreaza in galben, rosu sau brun. Cand sectionezi tulpina intalnesti aceleasi blestemate vase maronii.
Ei acusi vine intrebarea: eu ce fac? Ca nu pot renunta la rosii ardei si castraveti in solar nici macar pentru 1 an darminte pentru minim 3. Cat despre 15 ce sa mai vorbim. Sper sa mai am gradina pe atunci…
eu m-am ingrozit! n-am vazut semnele in gradina noastra, dar nuami gandul…. ih!
si… o provocare: http://fusaru.blogspot.com/2011/01/zece.html
Iti recomand sa stropesti tot pamantul din solar, inainte de plantare, cu solutie de parul porcului,care este antifungic.
Poti continua stropirile si dupa aceea.
Mai vorbim.
Multumesc pentru recomandare. Voi incerca, dar problema este ca aceasta ciupercuta nu este sensibila decat la propria foame.
Surprinderea pe care ai avut-o cand ai constatat asemanarea dintre descrierea bolii si plantele tale o am si eu acum cand citesc ce ai scris. Acelasi lucru mi se intampla si mie si am fost f surprinsa cand intervenind cu zeama bordeleza si chiar cu dithane nu aparea vindecarea. Mi-am imaginat totusi ca este ceva in sol. O boala. Dar nu ma asteptam sa nu aiba leac. m-am intristat si ma gandesc sa schimb locul gradinii de legume. Si cand te gandesti ca intentionam sa pun si capsuni acolo!! Daca aflii ceva de leac te rog sa scrii, ma voi documenta si eu. Numai bine!
Draga Elena, nu ma bucur ca ai trait acelasi lucru insa ma bucur ca am o tovarasa de sufeinta, care intelege prin ce trec. Poate pana la urma gasim solutia. La tine pare mai aproape… schimbatul locului gradinii de legume pare o idee buna, care la mine este imposibila. Insa daca ceea ce spun belgienii este adevarat si boala vine din sol, care este zona ei de actiune? Daca schimbi locul si patesti la fel… Poate gasim alta solutie. Vasi zicea sa stropim cu solutie de parul porcului… O sa incerc, ce ne poate face rau? Daca nu ne ajuta macar nu ne strica. Daca este ceea ce stiu eu ca este, cred ca am in fundul curtii o cultura. O sa-i fac o poza cand apare si o sa o pun pe site sa-mi spuna daca aia o fii. Noi ii spunem “coada calului”. Pe acolo, mamifere amandoua. Va multumesc amandurora pentru grija si raspunsuri
Pingback: antifungic, intarirea imunitatii, pau d'arco candida | tratamentcandida.ro/candida
Buna ziua,
Nu stiu cat de utile va vor fi informatiile pe care vi le voi trimite dar, dupa ce le veti citi, poate va vor veni mai multe idei practice. Deci:
Aparitia si evolutia atacului agentului patogen sunt favorizate de temperatura solului de 20- 25 grade C, a aerului de 28 – 35 grade C, excesul de azot (fiind o boala vasculara, combinatia de azot + Vertcillium este extrem de distructiva pentru peretii vaselor conducatoare ai plantelor), de prezenta microleziunilor pe radacini inclusiv cele produse de nematozi, precum si de Ph-ul acid al solului. Ierneaza sub forma de miceliu saprofit în resturile vegetale si sub forma de microsclero?i.Cercul de plante gazda al patogenului este foarte larg, el cuprinzând vinetele, castravetii, pepenii galbeni si verzi, bamele si numeroase plante din flora spontana ce apartin genurilor Cirsium, Taraxacum, Abutilon, Chenopodium, Urtica, Amaranthus, Solanum. Ciuperca are 2 rase fiziologice. Rezistenta tomatelor la rasa 1 este data de o singura gena dominanta Ve. Aceasta a fost introdusa pentru prima data în soiurile americane în anul 1951, pornind de la o linie salbatica (Peru) cu fructe mici dar rezistenta la ofilire. Rasa 2 a fost semnalata în România de Costache M. în 1977 însa, din cate stiu eu, pâna în prezent nu a fost gasita nici o gena de rezistenta. Chiar daca nu pare la indemana oricui, prin analiza coloniilor de micromicete dintr-o proba de sol (se poate face intr-un laborator al unei facultati de agronomie, biologie si nu numai), se poate determina atat prezenta patogenului cat si rasa fiziologica. Eu asa am facut si am gasit multa intelegere din partea facultatii. Daca se confirma rasa 2, atunci nici plantarea de hibrizi de tomate rezistenti la Ve (daca nu gresesc Apollo,Gabor, Falcato, Marfa, Saxor, Mariana, Diablo, Dicing-Master, Ronco, Missouri, Marissa,Nemapride, Amati, Fino, Romatos, Monika si multe altele), nu va da rezultate. Daca nu doriti dezinfectarea chimica a solului (putem discuta), atunci poate ar trebui sa va ganditi la o dezinfectare termica cu aburi, poate metoda cu prelata. Cu stima si succes in tot ceea ce faceti.
Wow Adrian dar stiu ca m-ai inchis pe vecie. As vrea sa dezinfectez dar cu ce? in conditiile in care noi facem agricultura ecologica. Acum de dragul articolului, te rog, daca poti sa-mi indici ambele variante ar fi minunat astfel incat fiecare sa-si aleaga ce crede de cuviinta pentru cultura lui. Multumesc din suflet pentru implicare.
Mii de scuze, departe de mine intentia de “inchide” pe cineva. Pentru dezinfectarea chimica exista diferite produse comercializate sub denumiri precum Basamid, Nemasol, Raisan, etc. As putea sa le prezint sub forma denumirii substantelor active dar nu cred ca e vreo problema cu reclama. In principiu se aplic? inainte de infiintarea culturilor la suprafa?a solului ?i se încorporeaz? în sol, dupa care se acopera cu folie si se lasa un timp de repaus in functie de produs, 10-30 zile. În condi?ii de umiditate produsele se descompun în gaz sterilizant cu efect nematocid, insecticid, erbicid ?i fungicid. De retinut aspectul ca dup? disiparea gazului se poate sem?na sau planta, produsul nu las? reziduri toxice în sol iar produ?ii de descompunere sunt nutrien?i pentru plante. Evident, fiecare produs are specificatiile pe ambalaj si prezinta concret modul de utilizare. Nu vreau sa va plictisesc cu citate din carti, tehnologii sau lucrari publicate pe net. Protectia plantelor, ca specialitate, este un domeniu foarte vast si, pentru a da solutii cat mai folositoare atat din punct de vedere tehnic cat si economic, iti trebuie cunostinte serioase teoretice si mai ales practice. In familia mea specialistul este sotia, are doctorat in fitopatologie si este o enciclopedie in domeniu. De la ea am invatat si, daca imi permiteti, as dori sa va spun si dvs. ca, in general, recomandarea unei anumite scheme de tratament indiferent de patologia prezenta, tine cont de mai multi factori specifici cumulati iar, ca principiu, se aseamana foarte mult cu recomandarile facute in medicina umana. Mai concret, dupa observarea simptomelor trebuie stabilit diagnosticul. De aceea in primul comentariu m-am referit la utilitatea efectuarii analizelor de sol in scopul identificarii coloniilor de ciuperci patogene. Daca nu este posbila colaborarea cu un laborator specializat, atunci consultati un specialist cu experienta cat mai bogata in protectia plantelor si recunoscut in zona dvs. Foarte utila pentru confirmarea diagnosticului ar fi si o analiza a tesuturilor afectate. Nu e obligatoriu dar este foarte posibil ca plantele sa prezinte o infectie mixta verticillium+fusarium sau infectii supra-adaugate cu alti patogeni. Abia dupa ce patogenii sunt corect determinati, in functie de biologia patogenului, a biologiei si fenofazei plantei afectate, a factorilor de mediu, a tehnologiilor aplicate si nu in ultimul rand a economicitatii ansamblului masurilor pentru efectuarea tratamentelor, se poate intocmi o schema utila atat din punct de vedere al reducerii atacului cat si al costurilor masurilor. In opinia mea, ceea ce as putea sa va scriu eu in multe pagini, un “ochi” format de specialist ar rezolva in cateva minute. Cu permisiunea dvs. voi reveni si cu alte metode de dezinfectie a solului, mai mult sau mai putin stiintifice, cu diferite grade de utilitate practica. Numai bine.
Buna ziua,
Revin cu cateva masuri legate de bolile de sol. Lupta contra patogenilor trebuie sa fie integrata adica se va urmari aplicarea unui cumul de masuri chimice (evident in limitele pe care ni le impunem), agrotehnice (lucrari ale solului, asolamente), genetice (cultivarea de plante rezistente la anumiti patogeni), fizico-mecanice, etc. Pentru a reduce permanentizarea ciupercii in sol, tinanad cont ca ierneaza sub forma de miceliu saprofit, trebuie eliberata suprafata solului de toate resturile vegetale, chiar resturile de radacini de la diverse plante care apar la suprafata in urma sapatului. Cam migalos, dar asta e. Apoi e foarte bine de facut un tratament al solului prin fumigatie cu Basamid de exemplu si mentinerea solului acoperit cu folie dupa indicatiile producatorului. Aceste tratamente au rezultate foarte bune si foarte important, dupa evaporarea gazului, dispare complet din sol. Daca se seamana in solul infectat, e bine ca samanta sa fie tratata de exemplu cu Topsin 500 SC, fungicid cu actiune de contact si sistemica. Tot cu aceasta substanta, sau altele echivalente, se pot face tratamente la radacina dupa plantare. O metoda mai putin stiintifica care se poate aplica pe suprafete mici si care, chiar daca nu rezolva decat partial problema, are totusi rezultate multumitoare, este saparea unui “cuib” mai mare inainte de plantarea rasadurilor, oparirea cu apa fiarta a gaurii din sol, umplerea cuibului cu un pamant liber de patogeni si plantarea rasadurilor in acest sol. Astfel se obtine o zona tampon intre solul infectat si sistemul radicular al plantei care se va hrani din sol neinfectat. Foarte important ca radacinile rasadurilor sa fie cat mai putin agresate ca sa nu devina poarta de intrare a patogenului in planta. Obligatoriu se scoate in afara solarului solul infectat provenit din “cuiburile” in care s-au plantat rasadurile. In cultura trebuie ca plantele care prezinta semne de infectie sa fie imediat scoase din pamant si indepartate, chiar arse. Astfel nu se permite ciupercii sa-si finalizeze ciclul evolutiv si sa sporuleze, rezultatul fiind reducerea cantitatatii de patogen in sol. Daca suspectati vreo planta de imbolnavire cu verticillium sau fusarium, scoateti planta din pamant si taiati longitudinal radacina si prima treime a tulpinei. Daca vasele conducatoare sunt rozii, maronii, brunificate, atunci e foarte posibil ca planta sa fie infectata cu acesti patogeni. Atunci trebuie scazuta presiunea de infectie cat mai urgent cu tratamente chimice sistemice atat foliare cat si la radacina. Iar am scris mult dar sper sa fie cu folos. Cu stima.
Multumesc Adrian pentru informatii. Sunt atat de documentate fata de ce postez eu de obicei incat ma simt asa intr-un fel… Apoi mi-am dat seama ca pentru cititori sunt extrem de utile indiferent de la cine ar veni asa ca m-am bucurat foarte mult ca ai avut amabilitatea sa le postezi. Chiar ma gandeam sa le strangem intr-un articol pe care sa-l postam in randul articolelor, ca nu toata lumea citeste comentariile. Ce parere ai? Asta daca nu vrei sa scrii chiar tu unul si sa-l postez sub numele tau. Ce parere ai?
Scuze pentru intarziere. Va multumesc mult pentru aprecieri si propuneri. Sunteti mai mult decat amabila si bineinteles ca sunt de acord sa particip, atat cat ma pricep, cu tot ceea ce veti considera dvs. ca ar fi util pentru cei care va viziteaza blogul. Desi e o experienta noua pentru mine, ador provocarile. Personal chiar doream sa public niste articole dar din aria mea de competenta, adica specialist in sisteme pentru managementul calitatii si auditor in domeniul calitatii. Nici prin cap nu imi trecea ca as putea sa ma implic intr-o tema ca cea propusa de dvs. dar, evident, voi solicita din plin si specialistul din familia mea. Sotia a publicat articole de specialitate si lucrari stiintifice pe care le-a prezentat in cadrul unor simpozioane internationale, dar stilul de exprimare este atat de tehnic incat cred ca mai degraba ar plictisi decat ar lamuri pe cineva care nu e de specialitate. Iar problema este ca blogul dvs. are o “caldura” anume, un stil deschis, prietenos, pe intelesul tuturor, pe care eu unul destul de rar le-am intalnit la alte bloguri. De aceea, avand in vedere si lipsa mea de experienta in redactarea unui articol, cred ca ar trebui mai intai sa-mi transmiteti pe adresa de mail niste reguli, daca veti considera ca e util, si o tema. Dupa asta mai vedem ce va iesi. Cu stima.
http://www.gazetadeagricultura.info/legumicultura/1588-dezinfectia-solului-in-sere-si-solarii.html
Spectrul de combatere
NEMASOL 510 va asigura:
Combaterea bolile de planta din sol: rizoctonioaza; ofilirea (fuzarioza); caderea rasadului; verticilioza;
Buna Adinuca,
Iti urmaresc cu interes postarile tale, ca si ale prietenilor tai, din care am invatat multe lucruri utile in gradinarit.
Eu sunt un foarte incepator gradinar, abia anul acesta imi construiesc un solar, asemanator cu al tau, mai exact cred ca prin martie, daca e vreme buna, il termin de construit si acoperit.
Prin periplurile mele pe diferite site-ri agricole, am gasit, la url-ul de mai sus, informatii cu privire la desinfectia solului…acest Nemasol 50 vad ca combate si “verticilioza”, adica boala (cred) care s-a manifestat la tine la rosii, despre care ai citit si despre care spui ca nu exista remediu, decat inlaturarea plantelor si a solului. Ramane de discutat pretul acestei substante, care observ ca nu e foarte piperat, insa se comercializeaza in cantitati mari.
Oricum, cred ca rezolva mare parte din problemele gradinii, sau poate intre timp ai gasit tu sau altcineva ceva mult mai bun.
Va urez la toti succes in toate si mai ales la “buruienile” cultivate 🙂
http://www.sarom.ro/documents/Ghid_practic_Nemasol.pdf
aici un ghid complet de aplicare
Pingback: grAdinuca.ro » Eu si ceilalti
Sal! Am rosiile in solar cam de 40 cm si am observat acum doua saptamani ca una dintre ele avea frunzele mai subtiri fata de celelalte dar nu i-am dat mare importanta, dar acum am observat ca acea tulpina e seaca in interior, frunzele s-au ingalbenit, si mai rau e ca am observat ca mai multe plante din solar au inceput sa pateasca ca si cealalta cum era la inceput. stie cineva ce as putea face? multumesc! bz03pcx@yahoo.com
Pingback: grAdinuca.ro » Alt an, alte conditii
Pingback: grAdinuca.ro » Curatarea rosiilor
Si eu am patit aproape acelasi necaz cu ofilirea incepand din partea superioara in jos…….nu imi venea sa cred ca mi s-a stricat recolta. Dar s-a manifestat la anumite soiuri….mi-au ramas doar soiurile plantate pe margine recomandat de catre furnizor.
Buna ziua!
Am si eu o problema in legatura cu solarul.Cand rosiile sunt aproape coapte,se inegresc in varf si se strica,iar frunza se strange si se usuca.Mentionez ca solarul este in acelasi loc de 8 ani.Cum as putea combate aceasta problema fara produsi chimici?
Ziua buna Cosmin! Este foarte posibil ca rosiile tale sa sufere de mana. Totusi ceea ce se intampla cu frunzele pare a fi mai degraba putregai cenusiu. Din pacate din vorbe imi este mai greu sa imi dau seama despre ce e vorba. Totusi ce ai putea face?
1. Sa strangi plantele moarte si a cureti solarul inainte de venirea iernii
2. Sa dezinfectezi cu var, spre exemplu.
3. Sa stropesti preventiv cu fungicide naturale (macerat de urzica, tataneasa) macar la 10 zile
4. Sa pui si alte culturi intre cele de rosii din doi ani succesivi (culturi de toamna spanac, ceapa, salata, etc.)
5. Sa pui rosiile mai rar (pe rand si cu distanta mai mare intre randuri) si sa asiguri o ventilatie mai buna, inclusiv prin defolierea plantelor dupa primul rod
6. Sa folosesti mai putin ingrasamant cu azot.
Cam atat ma pricep eu. Sper ca ti-am fost de ajutor. Succes!