Natural, substantele hranitoare ajung la dispozitia plantelor legumicole prin intermediul solului. De aceea in cultivarea plantelor, unul din cei mai importanti factori ce participa la obtinerea unor legume sanatoase si aratoase este solul. Cele mai potrivite pentru cultura legumelor sunt solurile cu textura usoara si mijlocie (10-30% argila, 40 – 45% nisip) insa aceste soluri au dezavantajul ca nu retin apa, se incalzesc respectiv se racesc foarte repede, sunt sarace in minerale dar se lucreaza usor. Un sol mai argilos cu peste 45% argila are o capacitate mare de a retine apa, insa nu totdeauna asta este un avantaj. Mentinerea apei face ca solul sa devina rece, moale si greu de lucrat. In plus atunci cand se zvanta, devine foarte tare, asta ca sa nu vorbim de vestita crusta care se face foarte repede dupa fiecare strop de ploaie. Asa ca o combinatie intre aceste soluri este ideala, insa de cele mai multe ori nu o avem.
Noi avem la noi in curte un sol argilos asa ca lucram intens la ameliorarea lui. Cam de 5 ani tot lucram. La inceput terenul nu a fost lucrat corespunzator si nici cultivat decat pe portiuni mici. Culmea este ca diferenta de sol este vizibila chiar si pentru un necunoscator in ale gradinaritului sau ale solurilor. Acolo unde s-a cultivat fie si iarba, solul are o culoare mai inchisa si parca nu este asa de lutos. Sub casa daramata de exemplu, era un pamant galben de parca m-ar fi tras ata sa ma apuc de olarit. Am incercat sa punem gazon si cu greu a iesit pe ici pe colo, cu multe locuri in care nu a iesit. Insa acolo unde s-a indesit, am observat acum trei saptamani, cand am pus niste crizanteme si a trebuit sa sapam niste gropite, solul nu mai avea aceeasi consistenta lutoasa.
In gradina insa noi cultivam intens doar de un an asa ca nici poveste de imbunatatirea solului prin metode naturale. Astfel muncim noi mai mult. Este adevarat ca legumele pe care le plantam noi in gradina de legume au alte nevoi in ceea ce priveste substantele nutritive si daca nu respectam rotatia culturilor solul poate sa saraceasca in loc sa se imbunatateasca.
Iar pentru ca in toamna trecuta nu ne-am invrednicit decat pe 30 noiembrie sa adunam buruienile pe ici pe colo, anul asta ne-am mobilizat si am facut lucrarile de toamna asa cum se cuvine. Adica:
Mai intai terenul trebuie curatat de resturile ramase de la culturile precedente (vreji, tulpini, etc). Pe suprafete mai mici, resturile culturilor se pot aduna manual (ceea ce s-a intamplat si la noi). Cine are animale sau pasari in curte poate folosi resturile la hrana acestora, sau daca nu aveti le puteti marunti si adauga la compostul de anul acesta. Atentie insa sa nu fie vorba de plante bolnave de mana sau fungii sau mai grav bacterioze deoarece contaminati toata gradina ulterior si nici macar n-o sa stiti de unde vi se trage la anu’… Daca terenul ramane cu multe buruieni pe el, acestea se cosesc iar resturile sunt adaugate la compost (aici nu e niciun pericol ca parca buruienile nu se imbolnavesc de nimic niciodata) sau se ard chiar acolo unde le-ati strans. Cenusa se imprastie apoi in gradina.
Apoi se executa aratura adanca imediat ce terenul a fost curatat si eliberat de resturi. Pentru solurile grele se ara mai adanc cam la 25-30 cm iar pentru cele usoare nisipoase la 20-22 cm. Este important sa stiti asta ca sa stiti ce-i cereti celul care presteaza lucrarea.
Daca nu aveti posibilitatea folosirii unor mijloace mecanice sau animale pentru aceasta operatiune va recomand cu caldura cazmaua si sapatul adanc musai cu intorsul brazdei. In acest fel semintele care au ramas pe suprafata solului ajung in adancime si in primavara le este mai greu sa razbata cei 30 de centimetri de pamant de deasupra lor pana la soare. Totodata pamantul bogat in nutrienti de dedesubt ajunge la suprafata unde vor fi legumele anul viitor, iar cel saracit va merge in adancime pentru a se imbogati. Tot acum veti imbogati solul cu nutrienti: organici (balegar, compost, mranita) impreuna cu ingrasaminte anorganice – daca folositi (superfosfati, sare potasica) Toate acestea le introduceti sub brazda. Adica mai intai le imprastiati si apoi sapati adanc sau arati. Daca nu faceti ingrasarea terenului acum, ea se face in primavara insa nu veti mai putea folosi gunoi de grajd deoarece poate arde plantele. Veti folosi atunci numai mranita sau ingrasaminte organice de primavara. Dar despre asta vorbim prin februarie.
Toata aceasta operatiune este bine sa se desfasoare toamna pentru ca precipitatiile din iarna faciliteaza descompunerea si absorbtia substantelor nutritive pana la momentul sadirii plantelor. In plus, ingheturile din iarna au un rol deosebit de important in maruntirea corespunzatoare a pamantului, respectiv in afanarea lui. Solul devine astfel mai aerat si plantele se vor dezvolta mai bine. De asemenea este important de retinut ca solul nu se discuieste (nu se marunteste) acum in toamna deoarece pana la primavara din cauza precipitatiilor si ingheturilor se va batatorii atat de tare incat va trebui arat din nou la primavara si discuit imediat dupa aceea.
Noi am arat si in livada, dupa gustul meu cam aproape de pomi, dar stiti cum sunt meseriasii, tu le spui una si ei fac cum stiu ei, ca sunt convinsi ca nu te pricepi. Apoi iti arunca textul: “si ala face la fel si stiti cate livezi am arat eu pana acum? si toate le-am facut asa; daca vreti la anul facem cum spuneti”. L-as schimba dar n-am cu cine ca altfel e un baiat serios si are un tractoras numai bun pentru geografia curtii mele – e lat numai de 1 m si inalt de 1,10m. Se strecoara cu el peste tot. Asa ca Tudorica, draga, la anu’ vei ara cu mine pe tractor.
Daca nu gasiti tractor sunt bune la arat si motocultivatoarele (motosapatoarele) la care veti atasa un reductor de turatie si plugul in locul paletelor sapatoare si doua roti; apoi va veti inarma cu multa rabdare si forta sa nu are el cu voi ci voi cu el.
Dragilor va urez spor la treaba si sa profitati de vremea frumoasa cat mai puteti. Se pare ca urmatorul sfarsit de saptamana ne este favorabil, cel putin noua sudistilor sa terminam ce nu am apucat inca.
Pingback: Importanta araturii de toamna - Ziarul toateBlogurile.ro
Nu ai incercat sa ameliorezi terenul argilos cu var?
Nu Vasi n-am incercat sa amelioram cu nimic chimic. Varul este o substanta la baza naturala insa ce gasesti de cumparat este departe de naturalete. Laura m-a sfatuit aici sa ameliorez cu talas sa se afaneze si am incercat pe o bucata de vreo 6 mp. Sa vedem ce iese. Insa rumegusul de la taiatul lemnelor mi-e util la cuibarele de la gaini si la aprins focul iarna, asa ca e dramuit. Poate ma interesez cat de acceptat este varul (stins (hidroxid de calciu) sau nestins (oxid de calciu)?!?) in agricultura ecologica si de unde pot lua unul OK din acest punct de vedere.
Merci pentru sfat!
In agricultura ecologica recomanda carbonatul de calciu(praful de calcar),deci o baza care neutralizeaza solul acid.Talasul
da aciditate solului.Deci ai grija.Mai vorbim
Dar carbonatul de calciu nu are legatura cu varul (adica are, ca sunt compusi cu calciul toti). Si apoi el nu este o baza ci o sare (sarea acidului carbonic cu calciu) si in apa de la noi din curte este extrem de prezent. Ma gandesc ca este prezent si in sol.
Recunosc ca ezit sa dau cu ceva care nu este natural. Asa ma codesc ca trece vremea si tot nu ma apuc.
Si eu nu stiu daca solul meu este acid sau bazic.
Eee,hai ca m-ai facut sa rad.Asta imi place la blogarit,ca te pune sa studiezi,in plus m-am pus cu o profa de chimie.Ghinionul meu.
Lasand rasul deoparte,uita cum vad eu problema “in mare”.
Calcarul este o roca sedimentara,formata din organisme vii,deci putem sa o folosim in gradina.
Varul este facut din calcarul extras din mine plus caldura,deci putem folosi in gradina.
Am in fata cartea”Gradina de legume ecologice,ghid practic”Agnes Gedda.Citez:
Adaosurile reprezinta elemente pe care le incorporati in sol si care permit modificarea proprietatiilor acestuia:adica ii oferiti pamantului elementele care ii lipsesc pentru a-l echilibra.Nu sunt totuna cu ingrasamintele.
Varul este un adaos potrivit pentru solurile argiloase,pe care le fac mai permeabile si mai usor de lucrat……
Turba—soluri usoare
Gunoiu de grajd(cai,oi)—–soluri argiloase,constitue si ingrasamant
Simplu,ecologic.
Adinuca,daca ti-am fost de folos ma bucur,daca mai rau te-am incurcat,sa-mi spui.
Oricum,sunt ultima persoana care ar folosi chimicalele in gradina,le urasc,sunt adepta agriculturii biodinamice.
Mai vorbim.
Hei merci pentru citat. Deci spune femeia asta ca se poate folosi var in agricultura ecologica. Intrebarea este daca este varul ala pe care-l cumperi de la magazin de la noi, sau e ceva special… Fireste ca mi-ai fost de folos, cum te-ai gandit la altceva? Aia cu calcarul si organismele vii n-am inteles-o totusi… 🙂
Si eu doar ca pregatire sunt profa asa ca nu te teme esti in siguranta. Nu te combat prea departe… ca la mine s-au mai intins circumvolutiunile de chimie…
Apropos m-am uitat aseara dupa o analiza de sol: strict pH, azot, fosfor si potasiu 1700 lei + TVA. Ceilalti compusi deloc cat despre structura solului (cernoziom, argila, chestii…) nimic nimic. O sa aleg o bucata de sol tot 6 mp sa experimentez cu varul. Toamna sa-l dau?
Hi,Adinuca,primavara se imprastie uniform pe sol impreuna cu compostul si apoi se ingroapa in sol cu ajutorul motosapei….. (sau altceva),ca in toamna doar l-ai arat,nu l-ai si maruntit.
Organismele vii din calcar au fost “odata”,prin descompunere s-au format rocile sedimentare.
Mai vorbim.
ma bag si eu sa mai reiterez intrebarea “este varul ala pe care-l cumperi de la magazin de la noi, sau e ceva special?”.
nu de alta, da-s foarte interesata.
Hi,Laura! Cred ca da,ca nu e greu de facut,este calcar din mine incalzit la anumite temperaturi si se transforma in var nestins.Deci se foloseste varul praf,nu cel la galeata ,pasta.Un pont (ha,ha),pe o bucatica din terenul acela humos puteti cultiva tataneasa.O sa va fie de mare ajutor in gradina.Si ei ii place solul acesta,nu are fitze in cap.Mai vorbim.
Acum iarta-ma ca sunt asa nestiutoare dar de unde sa iau tataneasa sa cultiv? E buna? Parca am auzit ca se fac diverse ceaiuri si alifii din ea, dar inca nu stiu la ce foloseste. De ce ai spus ca este de mare ajutor in gradina? Vezi daca ai intins un degetel, eu ma servesc cu toata mana… Multam fain… 🙂
Hi,Adinuca! Am postat pe blogul meu,cate ceva despre tataneasa.Daca o vezi poza,poate o recunosti .Creste spontan prin gradini.Daca nu,cred ca la primavara gasim o solutie,ori bucata de radacina,ori ceva seminte. Mai vorbim.
Merci, deja am citit. Incep sa ma interesez de aceasta plantuta minune.
Pingback: polimedia.us/fain/
eu pun la primavara gunoi de grajd ars.Ca pe aici duce lumea la marginea satului gunoiul de grajd toata vara si spre toamna ii da foc.El arde si se face o mranita tocmai buna de pus in gradina.Il folosesc si ca ultim strat in rasadnita pentru ca pamantul face crusta si impiedica cresterea normala a plantutelor.Deja mi-am adus acasa in saci,dar tot mai trebuie.Nu de alta dar la primavara voi fi doar eu si copiii si va fi mai greu cu treaba in gradina.O sa incerc si eu cu var la primavara intr-un colt al gradinii,dar mai inainte ma mai documentez,ca nici mie nu imi place sa pun ceva ce nu e natural.
Am citit la tine pe site asta primavara despre gunoiul pe care-l duce lumea la marginea satului si te invidiez de atunci. Poti sa iei si inainte de a-i da foc, azi o roaba maine una si se matureaza la tine in gradina si il poti imprastia de toamna pe camp, este cel mai bun ingrasamant. Chiar o sa fac un articol despre asta, care este cel mai bun ingrasamant natural de provenienta animala…
Pingback: S?parea de toamn? în gr?din?
Adinuca, daca ai rabdare sa sacrifici bucati mai mari de gradina (adica sa nu le cultivi cu legume), poti semana lucerna sau trifoi pitic (ultimul e chiar o sursa naturala de azot, e folosit in amestecuri de gazon ecologic). Stii cum face pamantul? Negru si afanat. Si eu am mai observat ca acolo unde am avut musetel, pamantul se face negru si afanat, ca musuroiul pe care-l face cartita. Asta pentru ca musetelul are radacinute multe si subtirele si le intinde prin sol, folosind pe post de “sifonare” a solului – conduce apa prin sol ca niste izvorase mici.
Am si eu o fasie de pamant galben (era normal sa il ai sub casa veche, pentru ca acest pamant e indicat pentru asezarea casei si umplerea casetelor fundatiei) pe langa o laterala de gard si l-am amestecat cu putin nisip (chiar si margaritar) si am pus vita de vie. Iar cand am facut gropitele pentru joarde, am pus si putin praf de var (aveam saci intregi, ca tencuiau mesterii prin casa) pe fundul gropii. La vita de vie chiar trebuie ameliorat solul cu var daca pamantul nu e argilos.
Nu stiu daca stii, dar varul a fost foarte folosit de sute de ani in gospodarii si agricultura. De exemplu, periodic se aruncau in fantani bolovani de var pentru a le curata de bacterii si a le dezinfecta (acum mai nou putzarii ii invata pe oameni sa cumpere de la farmacie pastile de cloramina – neindicat, am facut asta cu primul putz si …. pute apa a clor mai rau decat cea de la bloc; nu mai zic cat poate arde pielea!). In concluzie, VARUL NU ESTE O CHIMICALA!
Frumoase sfaturile cu lucerna si trifoiul pitic insa cum scapi dupa aia de ele? Sau de musetel. Clara treaba trebuie muncit la ameliorarea solului. Eu ma gandeam ca varul care se foloseste la constructii nu este natural ci obtinut in laborator de asta insistam. Apoi m-am gandit la metodele de obtinere si m-am gandit ca nu ar iesi la preturile astea.
Ma gandeam sa cultiv trifoi sau lucerna (apropos, care e diferenta?) in livada ca m-am saturat sa ierbicidez constant; lui C nu-i plac balariile si cand nu sunt pe faza trosc cate o incarcatura de ierbicid. Din ala de contact, care se inactiveaza la contactul cu solul, insa tot chimicala ramane. Insa am auzit ca nu este buna in livada cultura de trifoi sau lucerna, ca le ia pomilor din substantele nutritive.
Am construit un solar pentru a produce legume cu gust, de altfel era pacat sa am teren si sa cumpar legume din piata, importate si stropite cu toate prostiile. Problema solului,( care este un sol lutos si greu, cel mai prost sol, mai ales pentru legume) am rezolvat-o astfel: inaintea sapaturii chiar in mustul zapezii am aplicat ingrasaminte complexe. Ingrasamint complex rosu importat din Ucraina cu foarte mult potasiu. Acesta s-a topit o data cu zapada si a intrat in sol. Vreau sa va spun ca m-am hotarit tirziu, si nu am efectuat desfundatul de toamna. Am sapat solul adinc la cazma, l-am lasat sa se zvinte putin, dupa care l-am maruntit cu motocultorul.Am adunat toate resturile vegetale, iarba, pir, etc. Am adaugat nisip spalat foarte fin, o o roaba la aproximativ 4mp, l-am intins uniform peste sol. Am adaugat gunoi de bovine bine fermentat (mranita)2 roabe la 4 mp, si l-am intins uniform peste nisip.Dupa aceea l-am amestecat si maruntit cu motoculorul. Structura solului s-a modificat vizibil. Eu nu pun var deoarece acesta modifica ph-ul solului. Se foloseste de obicei la corectarea solurilor acide, in neutre. La solurile lutoase nu este cazul. Deasemenea mai are un dezavantaj, omoara microorganismele din sol, acestea participa la descompunerea organica a solului si marirea cantitatii de humus. Folosit frecvent in cantitati mari poate modifica iremediabil compozitia chimica a solului si imbolnavirea plantelor, uneori acestea nu mai pot creste pe un asa tip de sol. deci nu folosesc deloc var. Dupa plantarea legumelor in solar voi mulci solul cu folie neagra sa impiedic aparitia buruienilor, mai ales ca vor aparea multe din cauza balegarului.
Salut Pupu si bine ai venit. Chiar astazi am vazut un reportaj la ProTV despre cantitatea imensa de metale grele in sol. Cuprul era cel mai incriminat cu 123-125 mg. Asta toate din cauza faptului ca fiecare da “obligat de 3-4 ori” (cine i-o obliga daca nu dorinta de a vinde cat mai mult, mai repede si mai scump?) pe cultura cu ce i se nazare si se produc dezechilibre. Cert este ca reportajul m-a facut sa cer si eu o analiza amanuntita de sol, macar o data la 2-3 ani. Si ca sa vezi paradox: omul care lua proba spunea ca nu se asteapta sa gaseasca metale grele ca erau foarte multe rame. Ce sa vezi? Fraierele alea se adaptasera. Cum ne vom adapta si noi, probabil…
Multumesc pentru sfaturi si te mai astept.
Am si o intrebare: folia neagra pentru mulcire este o folie de PP sau din aceea ce semana cu panza?
Eu am foarte multa tataneasa in gradina de legume si as fi foarte firicit sa scap de ia.Ma lupt de 15 ani fara succes ,pe langa multle calitati terapeutice pe care trebuie sa i le recunosc,are si marele desavantaj ca este foarte greu daca nu imposibil de eliminat din cultura. Cel mai mult ma deranjaza ca nu pot lucra solul mecanizat.Trebuie sa stiti ca daca din radacina se rupe obucata cat de mica,din ea aparere o noua planta,iar radacinile patrund foarte adanc insol si se rup foarte usor.Comercializarea ca planta medicinala nu este rentabila,pretul oferit este foarte mic. Daca cineva cunoaste o metoda eficae de combatere ,in afara de infometare,m-ar face fericit. Referitor la folosirea varului sau a carbonatului de calciu acestea sunt amendamente si se folosesc pentru amodifica ph ul solurilor acide.Daca nu vreti sa folositi var,puteti apela la coji de oua sau ipsos.
Buna ziua am o bucata de pamant pe care am lucerna, nu l-am arata toamna trecuta si as vrea acum in primavara sa cultiv pe el legume si porumb are ceva daca nu l-am arat asta toamna ,ce sfat ami dati , ce trebuie sa fac , multumesc anticipat!!!!
Buna Aurel si bine ai venit in gradinuca.
Poti ara si in primavara daca solul nu este foarte greu. Dar cred ca ar trebui sa ierbicidezi sa scapi de lucerna mai intai…
Buna,
In primul rand felicitari pentru blog si pentru tot ceea ce ati reusit sa realizati in gradina.
De curand am achizitionat si eu o mana de pamant pe care urmeaza sa construiesc o casuta si, mai important, pe care urmeaza sa-mi amenajez o gradina de legume. Din pacate nu cunosc prea multe in domeniu asa ca va trebui sa invat din mers. Intentionez sa incep sa pregatesc pamantul cu o sapatura de toamna insa nu stiu daca este suficient. Terenul gazduieste momentan o colectie de buruieni incepand de la mure si menta pana la scaieti si un soi de lucerna salbatica. Momentan am cosit toate buruienile si, dupa uscare, am strans resturile vegetale intr-o capita. Ce credeti ca ar trebui sa mai fac in toamna (sau pana atunci) pentru a pregati terenul pentru cultivarea legumelor in primavara avand in vedere faptul ca pamantul nu a mai fost lucrat de foaaaarte multi ani?
Multumesc anticipat si mult succes in continuare la gradinarit!! 🙂
Salut Stefan si bine ai venit.
Eu pana la toamna as incerca un ierbicid total, din acela care afecteaza si radacinile. Nu cred ca sapatura adanca va reusi sa indeparteze radacinile ierboaselor care iti vor manca zilele la anu’. Poate sa iei in considerare, chiar si cu ierbicid o aratura care sa intoarca brazda astfel incat toate semintele sa fie ingropate in pamant. Cu toate astea iti va lua foarte mult pana il vei face teren arabil. Dar nu te descuraja. In fiecare an va fi mai bine decat in precedentul. De menta si de mur vei scapa greu dar odata ce vei invata sa-l recunosti o sa plivesti eficient inainte sa se extinda si sa-ti sufoce culturile. Iti tin pumnii stransi si iti doresc spor la treaba!
Multumesc frumos pentru sfaturi. Voi incerca sa le urmez insa am o nedumerire cu privire la ierbicidul total.
Daca il folosesc, in cat timp dispar efectele lui? Nu va afecta si legumele pe care ar urma sa le plantez in primavara?
Ai putea sa-mi recomanzi un ierbicid total pe care ar fi bine sa-l folosesc sau orice primesc de la un magazin fitosanitar este ok?
O aratura cu tractorul din pacate nu stiu daca este posibila intrucat suprafata terenului este destul de mica (cca 400mp) si nu stiu cat loc ar avea un tractor sa intoarca, iar persoane care sa poata ara cu un cal nu cunosc 🙁 In schimb voi incerca sa fac sapatura manuala cat mai adanca.
Voi incepe sa ma documentez si cu privire la eradicarea celor doua specii semnalate de tine. Nu stiam ca sunt asa de pacatoase.
Multumesc din nou!
Ierbicidul total nu afecteaza, cel putin in principiu, culturile viitoare. El se da pe plante cu inaltimea de 15 cm, se absoarbe foliar, adica prin frunze si in decurs de 21 de zile iti omoara tot ce era verde la acea data. Nu vei starpi tot cu siguranta, deoarece de exemplu pirul sau mohorul sau costreiul au radacinile extrem de adanci si de puternice. Si primavara urmatoare te poti trezi cu noi plante. Dar pentru asta s-a inventat plivitul… 🙂
Noi am folosit o vreme Glifotim (este un ierbicid total destul de ieftin, exista si variante mai scumpe cu aceeasi substanta activa). Nu stiu insa daca merge si la mur. Apoi ma gandeam ca daca este un mur valoros, poate il poti revalorifica prin curatare si ingradire in pamant, astfel incat sa nu-ti ocupe toate gradina.
Cat priveste tractorul, exista tractoare mici cu latimea doar de 1 m, poate exista si in zona ta.
Sper ca ti-am putut fi de ajutor.
Buna Adina. Incep sa iti urmaresc blogul. Si noi am rugat pe cineva sa ne are o bucata de pamant unde sa ne facem gradina. Referitor la var, sa stii ca in piete sau la magazine satesti se mai gaseste var nestins…se pune si in fantani ca sa le curete, de aceea eu cred ca nu e prea bun varul in gradina, dar poate ma insel. Referitor la ierbicide…astea nu sunt chimicale? Nu afecteaza pamantul?…adica orice chimicale pui pe pamant ajung in legumele si fructele cele cresti pe el. Poate ar trebui sa folosim si noi ceva sau om vedea cum va fi la primavara. Ce spui? Despre muri , noi avem multe fire de mur care cresc pe tot terenul, le tai azi pana la pamant si in doua saptamani sunt inapoi de 20cm. Vom incerca cu sare, am auzit ca un pumn de sare la radacina rezolva problema oricarei plante nedorite. Om vedea. Ceva despre tunsul merilor si prunilor ai scris? Avem niste pomi mari care nu au fost ingrijiti de vreo 20 de ani, au multe crengi uscate prin ei si unele crescute ca nici cu scara nu le ajungi…ha! I-as cam tunde dar mi-e teama sa nu ii stric. As aprecia niste sfaturi in privinta asta. Salutari de la Simona.