Agricultura si criza in Romania

Dragii mei, avand in vedere ca am uitat aparatul de fotografiat in gradinuca si nu-mi place deloc sa vorbesc doar despre realizarile mele fara sa le arat, am sa abordez astazi un subiect pe care il tot evit de mult. Il evit, pentru ca o vreme mi-am spus ca nu vreau sa ma bag, o alta perioada mi-am spus ca nu ma pricep eu, si tot timpul mi-am spus ca nu vreau sa amestec gradina cu politica.

Dupa o analiza indelungata si multe perieri ale articolului, sa-l curat de tentele politice, iata ce a iesit.

Cred sincer ca singurul lucru care ne mai poate salva de la faliment este agricultura. Pentru asta ne-ar trebui o strategie pe termen lung. Pe care nu o avem. Ne intrebam toti de ce produsele romanesti provenite din agricultura sunt atat de scumpe. Exista mai multe explicatii in functie de transa de produse. Legumele si fructele sunt mai scumpe din cauza intermediarilor care iau marfa de la taran din curte cu un pret si vand de 2-3 ori mai scump in piata. La noi in sat se vindeau rosile vineri cu 1 leu sau chiar sub un leu kilogramul. In piata nu am vazut rosii sub 3 lei. Taranul nu are timp sa aiba jumatate de hectar de leguminoase in cultura si sa stea o zi in piata. Asa ca apare prima masura pe care o vad eu:

Crearea de centre specializate de colectare in zonele cunoscute de cultura pentru leguminoase si fructe. Aceste centre vor avea capacitatea sa semneze contracte cu marile magazine pentru ca vor avea cantitatea de marfa necesara. La noi in sat acum patru ani a fost un astfel de centru insa dupa doua saptamani s-a umplut de tiruri din Turcia cu rosii ieftine. Normal ca producatorii n-au putut concura cu productia turceasca astfel incat au trebuit sa lase pretul jos, atat de jos incat au iesit in pierdere. Urmatoarea masura ar fi taxarea suplimentara a tuturor importurilor de produse alimentare pe care le producem in Romania.

Ar putea parea foarte dura aceasta ultima masura, insa e clar ca nu putem concura cu subventiile pe care le primesc altii in alte tari. In Romania, se primeste o subventie 150 euro la hectar (din care 81 de euro ii primim de la UE), bulgarii primesc 200 euro/hectar, grecii 400 euro/hectar iar fracezii 780 euro/hectar. Cu asa subventii… e clar unde sunt preturile lor fata de ale noastre. De aceea trebuie taxate suplimentar importurile de materie prima agricola.

Poate daca noi am acorda subventii numai pentru terenurile agricole cultivate, ne-ar ramane mai multi bani pentru cei care muncesc cu adevarat si ar putea creste si subventiile, in valoare neta.

Apoi cred ca ar trebui supravegheate cu atentie importurile si exporturile de cereale. Nu cred ca este normal sa exportam cereale pe care sa le importam dupa aceea fie sub forma tot de cereale fie sub forma de produse primare. Noi ne bucuram de exportul de cereale ca ne ajuta sa avem venituri si apoi dam de n ori mai mult pe grau cand se intoarce dupa 3 zile in port.

Apoi nu inteleg de ce din toata multitudinea de someri pe care ii avem deja sau pe care o sa-i avem, nu-i specializam in agricultura. De ce toate cursurile de recalificare se refera la meserii precum frizer si chelner si nu ii educam pe oameni sa aiba o afacere cat de mica agricola. O mica  ferma care sa le asigure lor un venit pentru familia lor, sa-i scape de somaj, sa le dea ceva de facut. Poate pe produse de nisa, poate agricultura bio si ecologica, poate produse foarte cautate afara. Asa ca masura ar fi: organizarea de cursuri de calificare in domeniul agriculturii. Dar cursuri adevarate nu unde sa-i invete managementul calitatii si contabilitatea europeana, doar pentru ca trebuie sa le dea de munca unor profesori expirati. Cursuri adevarate despre legumicultura, despre vanzare, despre asocieri, poate si putine cunostinte juridice (astfel incat sa nu fie pacaliti), putina contabilitate de baza (ca e plina tara de contabili). Eu inca nu inteleg de ce ii invatam pe someri sa fie tot angajati si nu-i ajutam sa fie pe picioarele lor.

Fireste asta ar insemna sa avem o tara cinstita, plina de oameni care ar vedea si interesul global pe langa interesul lor personal. Sper ca o sa mai prindem si mandatul ala…

Acum nereferindu-ma la agricultura ci la largirea bazei de impozitare ca solutie a iesirii din criza, eu personal as legaliza prostitutia si drogurile usoare. Astept rosiile in cap si le primesc cu drag, ca sunt de la voi.

This entry was posted in Din realitatea cruda and tagged . Bookmark the permalink.

5 Responses to Agricultura si criza in Romania

  1. Pingback: Agricultura si criza in Romania - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Irina says:

    asa cred si eu, ca tara noastra are un imens potential agricol. Din pacate nu mai exista tarani, s-au `domnit` cu totii. Realitatea e ca toti fug de munca, e greuu, vorba fiica-mii. Iar cei care sunt cat de cat harnici si se straduie nu sunt deloc sustinuti de stat. Hotii care ne conduc au vandut tara pe nimic, practic am devenit o piata de desfacere pentru altii. Si interesul e sa ramanem asa, nu sa devenim noi concurenta lor. De asta nu se impoziteaza importurile, de asta nu primim subventii, si asa mai departe.
    Acum sunt la Suceava, chiar zilele trecute am fost la cineva la tara. Au ramas doar batranii. N-are cine sa munceasca atata teren, sau sa creasca animale.Tinerii sunt plecati la oras, sau in tari straine la munca.Te doare sufletul sa vezi atata bogatie risipita.

  3. adinuca says:

    Daca tot au vandut totul, au mai ramas terenurile pe care le putem fructifica. Dar din pacate si noi suntem asa cum suntem si nu prea vrem sa muncim.

  4. Radu says:

    Din pacate, agricultura a ajuns sa reprezinte un domeniu ‘josnic’ pentru tinerii romani. Potential ar fi… dar cine sa profite de el?

  5. Publi24 says:

    Intr-adevar, agricultura ar putea fi unul din punctele forte ale Romaniei, pacat ca nu profitam de acest lucru.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.