postat initial in 14 septembrie 2009
T mare astazi a mers astazi prima data la scoala.
Prilej de emotii, pentru ea dar mai ales pentru noi parintii. C mi-a spus ca el nu a fost emotionat insa ce putea spune, ca doar e barbat, nu face sa il vezi emotionat. Nu credeam ca ma voi emotiona chiar asa, insa toata ceremonia de deschidere a anului scolar mi-au dansat lacrimile prin gene. M-am abtinut cat am putut, dar dupa ce au trecut prin culoarul de flori, nu s-a mai putut si m-am gandit ca ar fi mai bine sa trimit lacrimile la pamant ca poate asa scap de ele.
Ea insa, dupa primul moment de dezorientare, mi s-a parut sigura pe ea si multumita. Chiar nerabdatoare sa se apuce de treaba. Putin dezamagita ca azi nu au facut nimic. Cred ca se astepta la sfarsitul zilei sa stie sa scrie si sa citeasca poate sa o trimit la cumparaturi cu bani nenumarati dinainte.
Stiu ca e copilul meu, dar mi s-a parut asa de frumoasa azi cum nu mi s-a parut niciodata. Mi-a fost teama ca va fi timida, ea pana astazi fiind o fetita care se pierdea extrem de usor. Astazi a fost putin mai tare decat mine. Mai avea putin si ma mangaia pe crestet sa-mi spuna ca totul va fi bine. Asa ca am tras aer in piept si am facut cunostinta cu noua mea fetita: frumoasa, desteapta, sigura pe ea. Era foarte incantata la plecare ca a spus o poezie. Nu ma asteptam ca timiduta mea sa se ofere sa spuna poezii. Dar cred ca nu o cunosteam. Se pare ca seamana bine cu mama ei – in momentele grele se mobilizeaza exemplar.
Mult succes, scumpa mea si iti doresc din tot sufletul ca scoala sa te ajute sa devii in primul rand OM.
Tuturor copiilor care merg de astazi la scoala le doresc succes, rabdare, tenacitate si rezultate pe masura muncii lor.
Incerc sa-mi dau seama care este “T”. Fetita din banca a doua, care sta cu un baietel in banca? Oricum, sa-ti traiasca amândoi.
Sa vezi ce-ai sa mai plângi când o sa termine liceul!
Iti scriu pe mail care e…