FINISAJELE ANUL II

Nu stiam ce ne astepta anul asta. Din martie l-am rugat pe prietenul nostru sa ne trimita alta echipa. Zis si facut… am primit-o in mai. Ca dupa sarbatorile de Paste, ca saptamana viitoare, ca candva (cacofonia a fost intentionata). Echipa pe care am primit-o in mai era formata din Imi, un baiat laudaros din cale afara, care darama munti la prima discutie si care mi-a rulat prin casa vreo 20 de oameni. Parea ca nu se hotareste cu cine sa lucreze. In tot acest timp nu se lucra deloc. Se venea marti seara si se pleca vineri dimineata. Se purtau discutii, se trageau concluzii dar nu se facea nimic. In afar de o tencuiala aplicata soclului casei (adica pe dinafara)
In sfarsit dupa vreo trei saptamani am aflat ca el nu ii platea pe oameni, nu le spunea ce sa faca si asta era motivul pentru care echipele debordau de atata interes si pofta de lucru.
Am renuntat la echipele prietenului nostru si am negociat cu a n-a echipa si in sfarsit ne-am apucat de treaba:
– am dat sapele jos si am turnat unele noi
– am dat tavanele de la etaj jos pentru ca echipa de anul trecut uitase sa puna folie anticondens. Cu aceasta ocazie am descoperit un cuib de 7 cucuvele care se simteau minunat la mine in pod. Erau 3 adulte si 4 puiuti. Ne-am despartit cu lacrimi in ochi, mai ales eu, deoarece imi distrusesera vata minerala din tavanul a 2 camere facandu-si tunele prin ea.
– am dat tavanele de la parter jos inlocuind polisitrenul cu rigips. Aici e o discutie mai lunga. Cand am turnat placa peste parter, ne-a invatat seful de pe pompa de beton sa punem peste cofrag polistiren expandat. In felul asta aveam izolatia si tavanul gata drept. Gresit. Tavanul n-a fost drept si echipa de anul trecut a gasit solutia sa o acoperim cu un alt strat de polistiren, extrudat de data asta. Asa ca ne-am ales cu un strat de 8 cm de polistiren lipit de tavan cu aproape nimic si intre cele doua straturi cu adeziv. Si tavanul tot stramb. Asa ca am renuntat la el.
– am dat jos tencuiala de pe soclu pentru ca era prea groasa
Dar macar am inceput sa avansam. S-a lucrat relativ haotic si pare ca am pierdut lucrurile de sub control. Noi vorbisem cu seful de echipa ca-i platim lucrarile cand acestea sunt gata. Adica ai terminat de pus faianta iti dam banii pe faianta si tot asa. Insa noi cum suntem niste oameni atat de milosi, daca omul a pus faianta si mai avea de dat cu chit noi ii dadeam banii de faianta. Astfel incat el se apuca imediat de un alt lucru pe care nu-l platisem pana atunci ca sa mai ia alti bani. Asa incat ne-am adunat la sfarsit cu o sumedenie de lucrusoare marunte dar neterminate, astfel incat nicio camera nu putem spune ca este gata, gata. Aici o bucatica de plinta, aici un chit neterminat, aici un chit nespalat, aici o reparatie la tavan si tot asa. In afara de aceste bucatele o mizerie de nedescris pe parchetul nou si pe usi, o cada de pe care era luata folia si baia inca mai avea mici lucrari de suportat si asa mai departe. Echipa s-a evaporat iar noi am adus un alt meserias care sa termine treaba celorlalti si sa puna parchetul pe scari. Meseriasul asta nou a inceput cu reparatiile unor chestii pe care eu oricum nu le vedeam dar el le vede. Ma simt ca in Manastirea Argesului si imi caut o gaina prin curte pe care sa o botez Ana ca asa nu mai terminam in veci.
Va invit totusi sa dati un tur, scuzati dezordinea si mizeria:
Bucataria
Sufrageria
Un dormitor, cel pe care-l veti ocupa daca veniti pe bune in vizita
A cui credeti ca este camera asta? a lui T mare fireste, ca si baia de la etaj decorata in aceleasi culori. Ma intreb cand va mai creste si isi va pune 10 cercei pe unde nici cu gandul nu gandesti, va trebui sa schimb faianta? Dar asa este cand esti sora mai mare… decizi culorile spatiilor comune.
Camera lui T mic
Holul de la etaj
Dormitorul nostru din nord, pe care l-am si inaugurat avand in vedere ca nu aveam unde dormi
Baia albastra

 

Va mai arat cand va fi curat si totul gata, daca o sa mai prindem momentul…
This entry was posted in Casuta noastra de la tara and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

5 Responses to FINISAJELE ANUL II

  1. Nicoletta says:

    absolut magnific!

  2. Ursu Florin says:

    Buna
    La ce pret a ajuns constructia la rosu?
    Cat a costat BCA-ul de la Ytong?
    Vreau sa imi fac si eu o casa si sunt interesat.

  3. adinuca says:

    Buna Florin si bine ai venit. Sincer imi este greu sa spun cat a costat la rosu. Tot ce pot sa-ti spun este ca cu totul la finit a costat in jur de 60.000 euro. In banii astia intra absolut totul: constructie, finisaje, bransamente, sapat put, daramat casa veche, instalatii sanitare si electrice, acoperis si fatada. As presupune ca fara acoperis la rosu a fost in jur de 10.000 – 15.000. Asta cu manopera inclusa. E o estimare foarte aproximativa. Daca chiar vrei o chestie certa va trebui sa mai astepti pana rasfoiesc niste “hartiute”, pe care trebuie sa le caut prin calculator inainte.
    Cat despre pretul la Ytong, pe vremea aceea era undeva intre BCA-ul obisnuit si caramida, insa pe bune face toti banii. Cred ca acum este in jur de 240 lei/mc cu TVA inclus, cel cu grosimea de 30x25x60. Dar iti spun ca n-are legatura cu alceva de pe piata. Am mai luat noi de la Soceram ulterior pentru o magazie a fost un vis urat. Verblok nu am incercat ca se apropie ca pret de Ytong iar noi eram obisnuiti cu asta. Caramida este grea si densa si izoleaza termic minunat. Daca in sat anul asta primul foc a fost facut la inceputul lui octombrie noi am inceput sa incalzim abia dupa 2-3 saptamani.
    Sper ca ti-am fost de folos; daca te mai pot ajuta… nu ezita sa intrebi…

  4. Ursu Florin says:

    Mersi de informatii. Si eu vreau sa ma apuc sa fac o casa si sunt cam aceleasi conditii. Trebuie sa daram o alta casa unde o fac pe cea nou si vreau sa fie tot din BCA. Eu zic ca ii mai bun izolant decat caramida.
    Mersi inca odata pentru informatii.
    App .. Si cele cu stropirea pomilor m-au ajutat 🙂

  5. adinuca says:

    Ma bucur ca ti-am putut fi de ajutor. Iti doresc mult succes la constructie. Ai sa observi ca la rosu costa foarte putin iar finisajele te vor omori si ca pret si ca nervi investiti. Eu nu am crezut asta pana cand m-am laudat la un amic ca am pus acoperisul pe casa si am inchis-o. Iar el mi-a spus “ei de aici incepe greul…”. Eu am gandit ca e putin sarit si mi-a explicat ca daca la rezistenta eu nu ma pricep deloc si poate sa fie cum o fi, la finisaje daca iese un perete altfel decat vreau eu o sa ma enervez mult mai tare. ceea ce s-a si intamplat numai ca nu numai cu peretii ci cu tot ce se punea in casa. Sa nu mai vorbesc de muncitori, care sunt din cale afara de …. altfel decat sunt eu obisnuita sa muncesc. Dar poate la voi sunt altfel sau ai tu mai mult noroc decat mine. Sau poate faceti singuri, mai incet dar mai bine si mai ieftin ca nu prapaditi materiale… Asteptam amanunte pe blogul tau… Te mai sfatuim, mai invatam si noi… asta-i valabila numai pentru aceia care vor mai construi vreodata 🙂 Mie mai imi trebuie vreo 20 de ani sa-mi treaca nervii si stress-ul…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.