Straturi inaltate

Cum spun de multi ani, pamantul de la noi din curte nu este cel mai fertil cu putinta. Din contra. Avem teren langa un parau, asa ca pamantul gradinii noastre este mai degraba argilos. Si n-ar fi bai ca multe culturi merg bine in pamant argilos (broccoli, varza, conopida, fasolea, mazarea, cartofii -daca pamantul este uscat- si or mai fi si altele). Dar ce sa faci cand mie imi plac rosiile si vinetele, si ardeii si castravetii?

In plus solul acesta argilos mai are si alte inconveniente: se usuca si se incalzeste greu, greu primavara.

In mod particular in zona noastra mai avem o problema – un pardalnic de baraj in amonte – unde atunci cand ploua se prefera deversarea apelor peste terenuri. De cand avem noi casa acolo, de 11 ani, s-a intamplat de doua ori. Anul trecut, a fost rau. Curgea apa prin curte, ca un fluviu, singura diferenta fiind adancimea de doar de 20 cm. Acesta intamplare a facut sa cultivam mult mai tarziu, dupa retragerea apelor, rosiile, ardeii, vinetele insamantate la sfarsitul lui februarie. Stresul a fost mare pentru ele ca erau prea mari. Desigur ca am pierdut ceapa, mazarea si radacinoasele, care erau deja in pamant la momentul acela. Ei bine, am transplantat rasadurile si dupa doua saptamani a plouat. Rau. Vreo 2 zile. Fireste argila, deja imbibata, nu a mai lasat apa sa se retraga asa ca a baltit printre plantute vreo 3 saptamani. Dupa retragerea apelor si repunerea pe linia de plutire a rosiilor si ardeilor (vinetele si castravetii au fost ceva mai sensibile si au pierdut lupta) a plouat din nou… Cert este ca prima recolta de rosii s-a produs undeva la mijlocul lunii august. Cand ma saturasem deja de rosii cumparate.

Prin iulie deja luasem decizia straturilor inaltate. Bine, cochetam cu ea de mult insa inca mi se parea o varianta scumpa si nu-i vedeam rostul. Dupa primavara lui 2016, nu vad rostul gradinaritului la noi in curte fara acestea. Inca mai cred ca este o varianta scumpa, probabil ca la noi in gradina se va intampla treptat si voi avea doar cateva straturi la inceput din cele 12 pe care mi le doresc. Astfel in loc sa modific structura intregului teren prin amendamente costisitoare pe care ar trebui sa le refac in fiecare an pana cand voi obtine un pamant fertil, sau sa inalt tot terenul cu vreo 20 cm, sau sa fac un drenaj, mai bine pun de la inceput solul dorit in straturi inaltate adaugand in fiecare an compost doar in cutii.

Zis si facut. Am scos o foaie de hartie, am deschis laptop-ul si am inceput sa ma informez. Prima oara am inteles ca este foarte simplu sa cultivi in patratele de 30×30 cm. Asa fac americanii. Cred ca si britanicii. Intr-un astfel de patrat poti creste o rosie sau un castravete sau 2 teline sau 4 cuiburi de mazare sau 9 cepe sau 16 ridichi. In acest sens este usor ca dimensiunile cutiilor sa se divida cu 30 cm. Dupa calcule indelungi am decis ca fiecare “cutie” sa aiba 1,2x3m. Latimea am stabilit-o doar atat, pentru a ne fi usor sa ingrijim straturile de pe ambele parti. Voi obtine 40 de patratele in fiecare strat inaltat. La inceput desenasem pe hartie 16 si cand am inceput sa calculez cheresteaua, pamantul, spatiul… mi-am revenit si am inceput sa tai de pe lista. Am ramas cu 12, pe care nici pe astea probabil nu le voi avea pe toate anul acesta. C. cand a auzit de 12 s-a cam invezit la fata si mi-a spus ca sunt foarte multe si ca nu cultivam noi atat. Da, acum nu cultivam. Dar… incetul cu incetul…

Pasul urmator, dupa constructia cutiilor, va fi umplerea lor. Nici aici lucrurile nu stau chiar simplu. Prima data partea interioara a suportului se captuseste cu folie de polietilena- asta ca lemnul sa fie cat de cat protejat in partea unde nu se aeriseste. Apoi cutiile se umplu ca o tava de lasagna cu diverse materiale si anume: jos de tot se aseaza cartoane. Cat de groase. Ele vor impiedica buruienile, cel putin o perioada sa iasa la suprafata. Apoi se aseaza hartii si ziare dupa care vom aseza un strat de tocatura de crengi de copaci. Apoi urmeaza un strat de frunze, apoi unul de compost amestecat cu pamant de cultura dupa care urmeaza stratul de paie, care are rostul de a mulci cultura si de a pastra umiditatea stratului. Paiele ajung in strat dupa ce rasadim plantutele sau dupa ce plantele rasar din seminte direct.

Daca vedeti pe strada una care aduna cartoane, ca oamenii fara adapost, sa stiti ca de fapt sunt pentru straturile inaltate. Iar aceea sunt eu. Mai mult decat atat, de Craciun, i-am cerut Mosului sa-mi aduca tocatorul de crengi. Pe care, fiind cuminte tot anul, l-am primit. Nu va inchipuiti uimirea din ochii prietenilor cand le relatam mandra ce am primit. Cred ca suntem foarte putine femei in lumea asta care ne dorim asa cadou de Craciun.

Va tin la curent cu realizarile din batatura. Ca planurile sunt marete. Voi? Ce planuiti sa faceti imediat ce se topeste zapada? Toate bune si spor in toate.

 

 

 

 

This entry was posted in Pe pamant and tagged , , , . Bookmark the permalink.

13 Responses to Straturi inaltate

  1. Pingback: Gradinaritul in cutie | grAdinuca.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.