Vreau sa devin agricultor. Ce sa fac?

Ei bine nu este vorba despre mine. Eu am o meserie care imi place din ce in ce mai mult nascuta dintr-o pasiune. Am ales-o sau m-a ales din a treia incercare. Agricultura este inca un hobby, cu toate ca la cat de mult imi place sunt convinsa ca as putea face si din asta o meserie. Pentru ca daca-ti place ce faci, imposibil sa nu-ti iasa. Si apoi, eu am considerat intotdeauna ca este musai intai sa-ti placa sa faci ceva apoi sa transformi acel ceva intr-o meserie. Asa, iti va face placere sa mergi la “serviciu”, nu-i vei mai spune nicicand “scarbici” si vei astepta cu nerabdare ziua de luni sa muncesti din nou. Va amintiti desigur furnicaturile din maini pe care le simt duminica, cand ma feresc sa fac ceva prin gradina, in afara de plimbari lungi.

Dar cum spuneam, in titlu nu este vorba despre mine. Ci despre aceia care m-au intrebat, pe ici si pe colo prin comentariile de pe blog cum sa inceapa o afacere in agricultura. Aproape toti marturisesc ca nu stiu nimic despre acest domeniu insa din cate inteleg din intrebarile lor vor sa joace pe cai mari. Ceea ce nu este neaparat gresit.

Multe lucruri pe care le voi scrie in acest articol, le-am spus si fiecaruia in parte insa simt nevoia sa le sintetizez aici. Probabil multi s-au saturat sa fie condusi de oameni incompetenti sau sa primeasca ordine contradictorii sau sa raspunda pentru fapte si rezultate ce nu le apartin sau s-au saturat sa astepte un ajutor de somaj de mizerie si vor in sfarsit sa apuce haturile vietii lor si sa fie independenti. Laudabil si ma bucur ca se intampla asta. Poate undeva constiintele noastre individuale se trezesc si asta nu poate decat sa ma faca sa visez la o realitate viitoare mai buna si mai curata.

Agricultura este un domeniu care este facil la prima vedere. Daca si bunica, strabunica se descurcau in gradina, e greu de crezut ca noi putem da gres. Adevarat, dar numai in parte. Bunica si strabunica cultivau pamantul dintotdeauna, au invatat sa faca asta de la stramosii lor si nu stiau sa faca altceva. Toti in jurul lor se indeletniceau cu asta si era usor sa inveti. In plus nu traiau neaparat din asta. Nu intentionez sa tai aripile nimanui ci pe cat imi sta in putere sa le usurez decolarea.

Asadar: cum as proceda eu daca as avea un teren de x metri patrati si as vrea sa ma apuc de agricultura si sa ajung sa traiesc din asta?

Presupun ca am rezolvat problema sursei de apa, precum si modalitatea de aducere a ei la suprafata. Am verificat si ce tip de sol am.

Primul lucru pe care l-as face m-as uita in vecini; din doua motive: sa vad ce creste la ei bine si sa vad daca exista amenintari ale viitoarelor mele culturi din pricina lor. Daca terenul meu se afla intr-o comunitate de oameni care nu muncesc si traiesc din diverse activitati aducatoare de venituri ar trebui sa ma gandesc si la diferite modalitati de paza a culturilor, uneltelor si utilajelor. Presupunem ca vecinii mei nu cultiva nimic. Atunci ar trebui sa incerc chiar eu pe terenul meu sa vad ce merge. Aici lucrurile sunt destul de subiective in sensul in care pot fi ani slabi la cultura de rosii sau castraveti sau vinete si asta nu inseamna neaparat ca pe terenul meu nu merg legumele respective. Va dau un exemplu: in 2010 cred ca am scos rosii de vreo 10-15 salate. In 2011, am mancat rosii de ne-am saturat, am facut 99 de litri de bulion si am si vandut. De pe aceeasi suprafata, in aceleasi conditii.

Asa ca al doilea lucru pe care l-as face este ca as incerca: diverse legume, verdeturi, ierburi aromatice. Fiecare cultura are specificul ei. Asa ca mi-as face un solar micut, sa zicem de 4X4 metri in care sa incerc culturile in solar:

  • primavara devreme: spanac, salata verde, ceapa verde, verdeturi (marar, patrunjel, etc.) cultivate de la sfarsitul toamnei
  • primavara tarziu spre vara devreme: rosii, castraveti, ardei, vinete
  • vara tarziu: o a doua cultura de castraveti de toamna
  • inceputul toamnei: din nou spanac si salata
Dupa ce m-as familiariza cu plivitul, sapatul, udatul, legatul, carnitul si alti termeni ce denumesc activitati uzuale intr-o gradina, mi-ar ramane solarul cel mic in care anul urmator as putea organiza rasadnita si mi-as face solarul mare pentru productie.
In anii in care mi-as da mana in solarul mic, afara as cultiva ceva care stiu ca se vinde si cu care nu pot da gres: ceapa, ceapa verde, usturoi verde, fasole, mazare, marar. Astea le-as cultiva pe suprafete mari, astfel incat sa le vand. Pe alte suprafete mai mici as incerca orice: radacinoase, legume, verdeturi, varzoase, etc.
Acum ca veni vorba despre vanzare trebuie sa iau in calcul, cat de aproape sunt de piata, cat ma costa transportul pana acolo, cu ce transport, certificatul de producator ca sa pot vinde (se obtine de la primarie – atentie ce declarati ca totul se impoziteaza in avans de anul acesta; exista niste norme de productie la suprafata pe care veti plati: de exemplu am 3000 mp pe care vreau sa pun ceapa pentru ceapa uscata: norma este de 6339 kg/hectar adica eu voi obtine 1900 kg pe care le voi vinde cu 0,6 ron/kg deci voi obtine un venit de 1140 lei impozabil; nu stiu daca avem drept de deducere a cheltuielilor), cui vand (consumatorului final – la un pret mai mare dar trebuie sa prind taraba in piata, pe marginea drumului – de la poarta sau nu, sau intermediarilor – la un pret mai mic)

Altfel mi-as cumpara multe carti, la inceput in limbajul meu de incepator (adica din colectiile – Gospodaria de milioane sau de la editura MAST), pe masura ce ar trece timpul as trece la cartulii mai avizate. Poate m-as orienta si spre un curs rapid daca l-as gasi. Eu cand m-am apucat de agricultura, as fi vrut sa fac un curs practic, insa in afara de Facultatea de Agronomie, n-am gasit. Si recunosc ca la o facultate de stat nu m-as fi dus. Multa teorie, putina practica. O facultate eminamente de camp are 4 saptamani de practica si 28 de saptamani de teorie. Nu gaseam timp pe care sa mi-l pierd studiind chestii teoretice cum sunt matematica si biostatistica, topografie si cadastru, management, contabilitate, asigurari si reasigurari sau politici agricole comunitare, cand eu voiam sa invat doar cum sa dau cu sapa. Si parca 4 ani erau prea mult pentru un om care voia sa invete repede totul si sa nu-si castige existenta din asta. Asa ca am luat cursurile care m-au interesat si totul a fost pe repede inainte, fara diploma la sfarsit. Less pain, more gain.

Poate nu ar trebui ignorata nici varianta pomiculturii. Pe 3000 mp inseamna 180 de pomi fructiferi in sistem neintensiv. Prima productie in functie de soiurile cultivate poate fi in 3 pana la 5 ani. In acest timp printre pomii, care vor fi mici, se pot cultiva plantele pe care mai sus le-am dat ca legumele incepatorului.

Fara a avea pretentia unui articol atotcuprinzator, eu cam asta as face in punctul de cotitura in care se afla multi dintre noi, daca as decide sa traiesc din agricultura. In rest, as visa si as cred in mine si in puterile mele ca voi reusi. Si mai ales nu m-as lasa doborata de nicio piedica. Ci as invata din fiecare greseala.

Toate bune si spor in toate!

This entry was posted in Pe pamant and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

10 Responses to Vreau sa devin agricultor. Ce sa fac?

  1. Dingo says:

    Nu cumparati carti romanesti de pomicultura si agricultura decat daca nu cunoasteti o limba straina. Si chiar si in acest caz, sariti fara probleme peste capitolele cu ingrasaminte si stropiri. Sunt scrise de profesori crescuti in epoca industrializarii agricole sau/si de profesori platiti de diverse companii ca sa recomande anumite otravuri. Cautati carti de agricultura organica si de permacultura!

  2. Foarte bun articol. Retin din el indemnul la cugetare, analiza, documentare, previziune, calcul.

    In general oamenii judeca mai intai cu inima, isi reprezinta lucrurile pe baza amintirilor si a experientei altora… “la bunica la tara…”, “la prietena mea… la curte”.

    Oricum, pana nu traiesti pe propria piele si in conditiile tale o incercare tot nu vei sti cu totul si cu totul cum va fi.

  3. Ana says:

    http://blogul-lui-ana.blogspot.com/2012/02/liebster-blog-award-sau-cum-te.html

    Prinsa in hora unor ganduri de prietenie, profit de ocazie sa te felicit pentru gradina la care am tot tras cu ochiul pana acum si din care am invatat cate ceva ca o incepatoare ce sunt..
    Realitatea este ca, citind cele scrise, au inceput sa ma manance palmele in dorul unei zile de munca in gradina (atunci cand esti rupt de caldura si de durere de spate, dar mandra ca vezi mai putine buruieni si randurile de legume se aliniaza frumos!)

  4. Iulia S. says:

    Adinuca, am descoperit de curand blogul tau, care imi place foarte mult. Sper ca la un moment dat voi pune in practica informatiile de pe el – deocamdata visez doar la acest moment.
    Ai si un premiu la mine pe blog:
    http://economisim.info/2012/02/15/si-am-primit-si-doua-premii/

  5. Adinuca says:

    Multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru premiu. Visele frumoase sunt realitatile de maine, asa ca nu uita sa visezi niciodata

  6. tina daris says:

    buna adinuca! azi am descoperit blogul,si eu desii sant nascuta la tara,acum 5 ani m-am apucat de gradinarit.am lucrat in oras ,sant ceva mai batrana si nu credeam sa mai ajung la tara.in final ,iarna sant orseaca ,vara taranca.locuiesc in craiova si am casa batranilor la 10 km de oras.si eu imi pun totul in gradina si cat mai eco.deja am in balcon rosiile de 5 cm ,azi am pus ardei capia si gras.am vazut si gradina ta e ff frumoasa .si mie imi place sa le pun la sfoara sa nu aiba buruieni .abia astept sa se faca cald ,am multa treaba de facut.am reparat casa veche si am exxtins cu un beci un living si o terasa.acum zapada mi-a daramat bolta de vie care are cam 20 m lungime si 4 latime .pur si simplu s-a frant de la mijloc.trebuie refacuta ,vara imi tine umbra in curte i afara de faptul ca fac si o caruta de struguri.daca ai timp imi raspunzi si mai vorbim .sanatate si spor la treaba

  7. Adinuca says:

    Buna Tina. Numele tau imi aduce aminte de o prietena din copilarie, verisoara a unei verisoare de-a mea. Undeva pe langa Ploiesti… Spor la treaba si mi-ar placea sa vad poze cu ce faci.

  8. Ivona says:

    Foarte pertinent articolul. O sa razi, deocamdata am incercat in balcon si spre stupoarea mea, a mers! Norocul incepatorului probabil! Si eu astept momentul acela… ma refer la mutatul la tara. Nu voi trai doar din asta, asa ca voi fi mai relaxata. Spor la treaba!

  9. Adinuca says:

    Foarte bine Ivona, orice inceput cat de mic trebuie sustinut cu un dram de curaj. Asa ca fii curajoasa si incearca. Nu ai nimic de pierdut…dar de invatat multe

  10. Pingback: grAdinuca.ro » Planurile mele in 2013

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *