Kleftico de miel

Ei bine, da, sunt indragostita de bucataria greceasca. Nu stiu de ce, dar as manca numai in Grecia. Cum anul asta nu am avut ocazia sa ajungem in tara zeilor, am vrut sa aduc o bucatica din ea in farfuriile noastre.

Anul trecut am mancat in Sidari, o localitate micuta din Corfu, o mancare care mi-a ramas in suflet. Asteptam momentul coacerii rosiilor cherry pentru a o reconstitui. Si cum acesta a venit, am cerut ajutorul unei prietene pe care, recunosc, ca o invidiez pentru apropierea de mancarurile mele preferate. Ea este Dani, pe al carei blog ma duc, atunci cand ma arde dorul de Grecia, de muzica dar si de ea.

Carevasazica, mancarea de astazi este kleftiko de miel. Dani mi-a spus ca kleftiko inseamna haiduceste, adica inseamna ca bucatile de carne se vor face in suc propriu. Mi-a mai spus ca in grecia mielul este altfel decat in Romania. Ea nu mai fusese de mult in Romania, zic eu, ca altfel ar fi stiut ca pe piata romaneasca, vara nu mai sunt miei si in general la noi oferta de carne este mult mai putin tentanta si variata. Asa ca ne-am multumit cu o carne de berbecut si pentru C am cumparat ceva carne de vitel ca el nu mananca oi. Cred ca din copilarie i se trage ca bunicii lui aveau oi si capre, cu care se imprietenise, asa ca nu le poate manca. Povesteste ca era mic si cand ii era foame se ducea si bea laptele direct din tata caprei. Ce copilarie… oare cati copii de la oras din ziua de azi mai traiesc experiente de acest fel?

Puteti folosi orice fel de carne. Eu am marinat putin carnea cu lamaie si usturoi, oregano si rozmarin, vreo 2-3 ore in speranta ca se va estompa gustul de oaie. Nu am reusit insa carnea avea o aroma foarte prospata.

Apoi am ales, curatat si spalat legumele. Am pus asa: ceapa (e musai), rosii cherry (e musai rosii dar nu neaparat cherry), cartofi. Ar mai fi mers putin ardei si o manuta mica de mazare, dar pofta mi-a intunecat mintile si am uitat. Ceapa tocmai o scosesem din pamant si am ales cepele mici de marimea unei rosii cherry

Apoi am asamblat totul in folie de aluminiu. Citisem undeva pe net ca aceasta mancare o faceau haiducii care furau miei, sapau o groapa unde faceau focul si ca sa nu fie descoperiti bagau acolo carnea si groapa era acoperita ca sa nu se vada focul. Cum noi nu aveam groapa la indemana, ne-am folosit de folie de aluminiu. Dani spune ca ea foloseste si hartie pergament, asa ca sunteti liberi sa-i urmati sfatul daca va este mai la indemana.

Le-am stropit din belsug cu ulei de masline si am turnat doar putin vin rosu, asa sa aiba in ce fierbe. Apoi am strans folia facand niste barcute care le-au impresionat pe copii.

Dupa vreo doua ore la cuptor, cu grija am desfacut pachetelul am pus niste telemea de capra si de oaie rasa si am inchis la loc pachetul pentru cateva minute. Lungi… prea lungi…

Va doresc pofta buna si ii multumesc lui Dani pentru ajutor!

This entry was posted in Pe pamant and tagged , , , . Bookmark the permalink.

7 Responses to Kleftico de miel

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.