Importanta araturii de toamna

Natural, substantele hranitoare ajung la dispozitia plantelor legumicole prin intermediul solului. De aceea in cultivarea plantelor, unul din cei mai importanti factori ce participa la obtinerea unor legume sanatoase si aratoase este solul. Cele mai potrivite  pentru cultura legumelor sunt solurile cu textura usoara si mijlocie (10-30% argila, 40 – 45% nisip) insa aceste soluri au dezavantajul ca nu retin apa, se incalzesc respectiv se racesc foarte repede, sunt sarace in minerale dar se lucreaza usor. Un sol mai argilos cu peste 45% argila are o capacitate mare de a retine apa, insa nu totdeauna asta este un avantaj. Mentinerea apei face ca solul sa devina rece, moale si greu de lucrat. In plus atunci cand se zvanta, devine foarte tare, asta ca sa nu vorbim de vestita crusta care se face foarte repede dupa fiecare strop de ploaie. Asa ca o combinatie intre aceste soluri este ideala, insa de cele mai multe ori nu o avem.

Noi avem la noi in curte un sol argilos asa ca lucram intens la ameliorarea lui. Cam de 5 ani tot lucram. La inceput terenul nu a fost lucrat corespunzator si nici cultivat decat pe portiuni mici. Culmea este ca diferenta de sol este vizibila chiar si pentru un necunoscator in ale gradinaritului sau ale solurilor. Acolo unde s-a cultivat fie si iarba, solul are o culoare mai inchisa si parca nu este asa de lutos. Sub casa daramata de exemplu, era un pamant galben de parca m-ar fi tras ata sa ma apuc de olarit. Am incercat sa punem gazon si cu greu a iesit pe ici pe colo, cu multe locuri in care nu a iesit. Insa acolo unde s-a indesit, am observat acum trei saptamani, cand am pus niste crizanteme si a trebuit sa sapam niste gropite, solul nu mai avea aceeasi consistenta lutoasa.

In gradina insa noi cultivam intens doar de un an asa ca nici poveste de imbunatatirea solului prin metode naturale. Astfel muncim noi mai mult. Este adevarat ca legumele pe care le plantam noi in gradina de legume au alte nevoi in ceea ce priveste substantele nutritive si daca nu respectam rotatia culturilor solul poate sa saraceasca in loc sa se imbunatateasca.

Iar pentru ca in toamna trecuta nu ne-am invrednicit decat pe 30 noiembrie sa adunam buruienile pe ici pe colo, anul asta ne-am mobilizat si am facut lucrarile de toamna asa cum se cuvine. Adica:

Mai intai terenul trebuie curatat de resturile ramase de la culturile precedente (vreji, tulpini, etc). Pe suprafete mai mici, resturile culturilor se pot aduna manual (ceea ce s-a intamplat si la noi). Cine are animale sau pasari in curte poate folosi resturile la hrana acestora, sau daca nu aveti le puteti marunti si adauga la compostul de anul acesta. Atentie insa sa nu fie vorba de plante bolnave de mana sau fungii sau mai grav bacterioze deoarece contaminati toata gradina ulterior si nici macar n-o sa stiti de unde vi se trage la anu’… Daca terenul ramane cu multe buruieni pe el, acestea se cosesc iar resturile sunt adaugate la compost (aici nu e niciun pericol ca parca buruienile nu se imbolnavesc de nimic niciodata) sau se ard chiar acolo unde le-ati strans. Cenusa se imprastie apoi in gradina.

Apoi se executa aratura adanca imediat ce terenul a fost curatat si eliberat de resturi. Pentru solurile grele se ara mai adanc cam la 25-30 cm iar pentru cele usoare nisipoase la 20-22 cm. Este important sa stiti asta ca sa stiti ce-i cereti celul care presteaza lucrarea.

Daca nu aveti posibilitatea folosirii unor mijloace mecanice sau animale pentru aceasta operatiune va recomand cu caldura cazmaua si sapatul adanc musai cu intorsul brazdei. In acest fel semintele care au ramas pe suprafata solului ajung in adancime si in primavara le este mai greu sa razbata cei 30 de centimetri de pamant de deasupra lor pana la soare. Totodata pamantul bogat in nutrienti de dedesubt ajunge la suprafata unde vor fi legumele anul viitor, iar cel saracit va merge in adancime pentru a se imbogati. Tot acum veti imbogati solul cu nutrienti: organici (balegar, compost, mranita) impreuna cu ingrasaminte anorganice – daca folositi (superfosfati, sare potasica) Toate acestea le introduceti sub brazda. Adica mai intai le imprastiati si apoi sapati adanc sau arati. Daca nu faceti ingrasarea terenului acum, ea se face in primavara insa nu veti mai putea folosi gunoi de grajd deoarece poate arde plantele. Veti folosi atunci numai mranita sau ingrasaminte organice de primavara. Dar despre asta vorbim prin februarie.

Toata aceasta operatiune este bine sa se desfasoare toamna pentru ca precipitatiile din iarna faciliteaza descompunerea si absorbtia substantelor nutritive pana la momentul sadirii plantelor. In plus, ingheturile din iarna au un rol deosebit de important in maruntirea corespunzatoare a pamantului, respectiv in afanarea lui. Solul devine astfel mai aerat si plantele se vor dezvolta mai bine. De asemenea este important de retinut ca solul nu se discuieste (nu se marunteste) acum in toamna deoarece pana la primavara din cauza precipitatiilor si ingheturilor se va batatorii atat de tare incat va trebui arat din nou la primavara si discuit imediat dupa aceea.

Noi am arat si in livada, dupa gustul meu cam aproape de pomi, dar stiti cum sunt meseriasii, tu le spui una si ei fac cum stiu ei, ca sunt convinsi ca nu te pricepi. Apoi iti arunca textul: “si ala face la fel si stiti cate livezi am arat eu pana acum? si toate le-am facut asa; daca vreti la anul facem cum spuneti”. L-as schimba dar n-am cu cine ca altfel e un baiat serios si are un tractoras numai bun pentru geografia curtii mele – e lat numai de 1 m si inalt de 1,10m. Se strecoara cu el peste tot. Asa ca Tudorica, draga, la anu’ vei ara cu mine pe tractor.

Daca nu gasiti tractor sunt bune la arat si motocultivatoarele (motosapatoarele) la care veti atasa un reductor de turatie si plugul in locul paletelor sapatoare si doua roti; apoi va veti inarma cu multa rabdare si forta sa nu are el cu voi ci voi cu el.

Dragilor va urez spor la treaba si sa profitati de vremea frumoasa cat mai puteti. Se pare ca urmatorul sfarsit de saptamana ne este favorabil, cel putin noua sudistilor sa terminam ce nu am apucat inca.

 

This entry was posted in Pe pamant and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

29 Responses to Importanta araturii de toamna

  1. Pingback: Importanta araturii de toamna - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Pingback: polimedia.us/fain/

  3. Pingback: S?parea de toamn? în gr?din?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.